Sociologul Ioan Hosu: Multiculturalismul și diversitatea trebuie să aibă la bază dialogul intercultural

Reprezentanții Episcopiei Reformate de Ardeal au anunțat sâmbătă la Huedin în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din așa zisa Țara Călății că începând cu luna septembrie a acestui an vor începe lucrările la noua școală cu predare exclusiv în limba maghiară.

Clădirea ar urma să fie finalizată într-un an și jumătate și, potrivit proiectului, ar urma să aibă 4000 de metri pătrați, patru etaje, 13 săli de clasă, două laboratoare, un amfiteatru, o bibliotecă și un teren de sport. „Unul dintre cele mai mari avantaje ale construcțiiei este că de acum încolo copiii maghiari împrăștiați în diferite instituții ale orașului pot studia într-un singur loc”, au anunțat reprezentanții Bisericii Reformate. Practic, ar urma ca elevii maghiari care învață în prezent la Liceul Tehnologic Vlădeasa și la Liceul Teoretic Octavian Goga să fie extrași și înscrișii la școala gândită să găzduiască cursuri exclusiv în limba maghiară.

La Grupul Tehnologic Vlădeasa sunt cinci clase cu predare în limba maghiară de învățământ primar și patru de învățământ gimnazial, iar la Liceul „Octavian Goga” sunt 4 clase de învățământ liceal cu predare în limba maghiară. În total la Huedin sunt 13 clase cu predare în limba maghiară, exact numărul de clase prevăzut în proiectul noii școli.

În anul școlar trecut, la Liceul „Octavian Goga” au fost înscriși 98 de elevi care au urmat cursuri în limba maghiară iar la Grupul Tehnologic Vlădeasa au fost 138 de elevi la clasele maghiare.

La evenimentul de la Huedin a luat parte, printre alții, Miklós Soltész, secretar de stat pentru relaţii cu biserici şi cu naţionalităţi din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, precum și liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Tot sâmbătă, la Huedin a fost inaugurată o clădire în care ar urma ca din toamnă să funcționeze o creșă și o grădiniță exclusiv în limba maghiară.

Sociologul Ioan Hosu, profesor universitar în cadrul Facultății de Stiințe Politice, Administrative și ale Comunicării a UBB consideră că e important ca proiectele educaționale, comunitare, să aibă în vedere componenta dialog intercultural pentru că, spune universitarul, asta asigură viabilitate unor comunități care prin diversitate asigură bogăție- prin tradiții, cultură, prin ce aduce fiecare dintre comunitățile acelea.

“Cred că proiectele care vizează păstrarea identității etnice, culturale, lingvistice șamd, nu ar trebui să evite dialogul intercultural, așa cum e creionat și proiectat și în spațiul european. Multiculturalismul și diversitatea trebuie să aibă la bază dialogul intercultural. Cred că asta ar trebui să avem în vedere atunci când ne uităm la proiecte de genul acesta sau atunci când unii proiectează astfel de proiecte. Evitarea dialogului intercultural vine cu costuri mari pentru toate părțile implicate – majoritate, minoritate, grupuri etnice, lingvistice și culturale. Genul acesta de proiecte poate duce uneori involuntar și la fenomene de acest gen, din categoria segregare. Cred că important e ca proiectele educaționale, comunitare, să aibă în vedere componenta dialog intercultural pentru că asta asigură viabilitate unor comunități care prin diversitate asigură bogăție- prin tradiții, cultură, prin ce aduce fiecare dintre comunitățile acelea. Deci partea acestea de dialog trebuie să o avem în vedere pentru a evita, tocmai, (n.red – conducerea la) involuntar, în unele cazuri, ideea de separație sau segregare”, a declarat sociologul Ioan Hosu.

Contactată telefonic, Anna Horvath, vicepreședinte executiv la Departamentul pentru Administrație Publică din UDMR, fost viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, a refuzat să facă declarații pe marginea demersului privind înființarea unei școli cu predare exclusiv în limba maghiară al Huedin.

C. PURIȘ