Soarta Muzeului „Octavian Goga” din Ciucea va fi decisă abia la toamnă

Procesul de recurs în cauza privind retrocedarea către urmaşi ai Veturiei Goga a Muzeului „Octavian Goga” din Ciucea a început joi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a decis însă amînarea cauzei pentru data de 15 octombrie ca urmare cererii de intervenţie accesorie depusă de către domnul Mircea Popa, în numele Asociaţiei „Despărţămîntul Asociaţiunii Astra” Cluj.

Mircea Popa a solicitat instanţei reanalizarea ”consideraţiilor care au dus la concluziile acceptării parţiale a dreptului de moştenire”, respingerea acţiunii revendicatorilor şi, respectiv, amînarea cauzei pînă la pronunţarea oficiilor juridice ale Uniunii Scriitorilor şi a Academiei Române.

În documentul depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Mircea Popa a explicat că din actul de întîmpinare al oficiului juridic Cluj lipseşte precizarea că ‘’patrimoniul lăsat de poetul Octavian Goga la Ciucea are caracter de cimitir şi de locaş de veci’’.

‘’Consider deosebit de importantă această precizare, deoarece locul de veci al unui om de stat, fost prim ministru şi şef de partid, om de cultură şi autor al unei opere impresionante, a cărei valoare a intrat în patrimoniul universal nu poate deveni obiect de tranzacţie ( iar memoria lui postumă „nu se discută, ci se afirmă”, aşa cum a spus-o în procesul memorandiştilor la Cluj, Ioan Raţiu), mai ales atunci cînd el este învestit şi cu un uriaş potenţial simbolic. Mormîntul de la Ciucea al lui Octavian Goga are un predominant caracter de reculegere şi fortificare morală, jucînd rolul de altar de închinare pentru naţie, echivalent cu însemnătatea euharistică a unei mănăstiri. Mormîntul lui Goga de la Ciucea simbolizează altarul jertfelor aduse de români de-a lungul timpului în lupta lor pentru realizarea unităţii naţionale, întrucît Goga a fost solul şi trîmbiţa care anunţa salvarea iminentă a neamului de la robia seculară. Mausoleul lui de la Ciucea nu este numai Panteonul nostru spiritual, dar şi un testament şi un memento pilduitor pentru vizionarismul politic pe care el l-a trasat urmaşilor. A te atinge de memoria lui sfîntă, înseamnă a-i întina imaginea, a altera credinţa neamului în viitorul lui, înseamnă a macula imaginea anului 1918 şi semnificaţia celui care va veni în curînd, în 2018, cînd vom sărbători o sută de ani de la Marea Unire’’, a explicat Popa, adăugînd că ‘’Panteonul de la Ciucea este şi un semn de mare cinstire, în timp şi peste timp, a prieteniei dintre românii şi maghiarii care trăiesc alături în această ţară şi aşa şi trebuie să rămînă’’.

Preşedintle Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan susţine că decizia instanţei de a amîna cauza pentru toamnă conferă o şansă în plus tuturor părţilor interesate de păstrarea domeniului şi a Muzeului din Ciucea în patrimoniul judeţului Cluj.

‘’Sîntem extrem de încrezători în faptul că soluţia pe care o va da Curtea în toamnă va fi una favorabilă conservării integrităţii patrimoniului muzeal şi cultural al Clujului, respectiv păstrării la dispoziţia publicului vizitator a acestui aşezămînt cultural reprezentativ pentru cel care a fost „poetul cîntării pătimirii românilor”, una dintre cele mai mari personalităţi literare şi politice pe care Transilvania le-a dat ţării. În ceea ce mă priveşte, îi asigur pe toţi românii că voi face tot ceea ce ţine de mine şi voi întreprinde toate demersurile ca acest domeniu unicat să rămînă în patrimoniul cultural al judeţului”, a declarat Mihai Seplecan.
C.P.