Soarta euro va fi decisă de democraţia greacă

Kommersant

Alegerile parlamentare repetate din Grecia sînt considerate în mod univoc de politicieni şi investitori drept un referendum pe marginea rămînerii acestei ţări în zona euro. Analişti de la grupul bancar HSBC sînt de părere că, în funcţia de diversele rezultate ale votului, este posibilă realizarea uneia dintre cele patru variante: prima prevede victoria coaliţiei “proeuropene” dintre Noua Democraţie şi Mişcarea Socialistă Panelenă (PASOK), iar celelalte trei – ale partidului “antieuropean” Syriza.

Cu trei ani în urmă, ţările europene şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au acceptat să acorde Greciei mijloace pentru onorarea datoriilor, în schimbul unui program de austeritate. În tot acest timp, Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a redus cu 16%, volumul creditelor din partea UE şi FMI s-a majorat de peste două ori şi, în pofida anulării a peste jumătate din datorii, Grecia nu este nici acum în stare să-şi onoreze obligaţiile asumate.

În urma alegerilor din 6 mai, politicienii greci nu au reuşit să formeze un guvern viabil, iar ultimele sondaje de opinie arată că circa jumătate dintre greci se pronunţă pentru renunţarea la acordurile severe cu UE. La rîndul lor, liderii europeni au dat clar de înţeles că renunţarea la acorduri va însemna sistarea atît a ajutorului financiar direct, cît şi oferirea de mijloace băncilor greceşti prin intermediul BCE.

Dacă în alegeri vor cîştiga forţele de dreapta, Grecia îşi va onora probabil angajamentele asumate în faţa UE privind reducerile bugetare şi va primi în schimb alte tranşe de credit, precum şi credite ieftine pentru băncile greceşti din partea BCE. Pentru pieţe, aceasta este cea mai favorabilă variantă, însă problema cheie, cea privind revenirea economiei greceşti pe creştere, aceasta nu va fi soluţionată.

Victoria Syriza nu va însemna, în opinia analiştilor, o renunţare automată a Greciei la zona euro. Probabil, acordul cu creditorii externi nu va fi aprobat, însă liderii europeni ar putea considera că pericolul destrămării totale a zonei euro este prea mare şi să iniţieze importante injecţii de capital în economia ţărilor de la periferia zonei euro, diminuînd în paralel presiunea asupra guvernului grec. La rîndul său, Atena ar putea conveni în timp cu UE asupra unui program mai puţin ambiţios de austeritate. O asemenea strategie are şanse la succes în situaţia în care va putea fi obţinută o creştere a economiilor europene periferice. În caz contrar, problemele se vor acutiza, prognozează analiştii de la HSBC.

Celelalte scenarii analizate de HSBC prevăd ieşirea Greciei din zona euro. Dacă liderii europeni vor declara că Atena este “mărul viermănos” şi vor putea conveni şi îndeplini decizii serioase privind transformarea uniunii monetare într-o uniune monetară, euro ca valută se va menţine aproximativ în graniţele actuale. Însă, dacă investitorii nu vor putea fi calmaţi repede, fuga de capital, apariţia “euro german” şi “euro spaniol”, precum şi scăderea bruscă a încrederii în piaţa financiară europeană vor distruge zona euro deja spre sfîrşitul lui 2012.