Sindicaliștii cer modificarea legii dialogului social. Drepturile angajaților nu mai există

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta atrage atenția că actuala Legea a dialogului social are prevederi contradictorii, care distrug drepturile angajaţilor şi mişcarea sindicală, şi trebuie modificată până când nu rămânem de tot fără muncitori calificaţi şi pentru ca să nu dispară mişcarea sindicală din mediul privat.

Sindalimenta face un apel către clasa politică să modifice Legea dialogului social şi subliniază că un proiect de modificare a legii, elaborat cu ajutorul fondurilor europene de Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară, aşteaptă de peste doi ani votul Parlamentului.
„În urma unui Congres Extraordinar, plecând de la premiza că angajatul nu mai are drepturi in Romania, că drepturile lui nu mai pot fi apărate de o lege depăşită care nu mai obligă nici la existenţa normelor de muncă, Sindalimenta a decis ca proiectul său pentru modificarea Legii dialogului social să fie din nou transmis instituţiilor abilitate ale statului, partidelor politice si grupurilor parlamentare, solicitând înregistrarea lui pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. În acelaşi timp vom solicita, în regim de urgenţă, o întâlnire cu Ministrul Muncii pentru a discuta inclusive despre propunerea de modificare a Legii pensiilor, în sensul reducerii perioadei vârstei de pensionare cu numărul de ore suplimentare lucrate şi plătite. În situaţia în care solicitările noastre sunt tergiversate, organul de conducere colectivă a federaţiei va decide formele de protest cu care vom continua până la soluţionarea celor doua proiecte”, se menţionează într-un comunicat al Fderației.
Sindicaliștii susțin că, în ultimii 11 ani, Legea Dialogului Social s-a întors împotriva drepturilor sindicale şi a transformat salariul minim pe economie în unica speranţă de supravieţuire pentru cel puţin 40% din muncitorii români. Ei afirmă că Legea dialogului social a adâncit sărăcia în România, pentru că numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim pe economie a crescut de aproape patru ori în 11 ani, ajungând astăzi la 1,6 milioane. Explicaţia pentru această situaţie este faptul că în actuala formă, Legea dialogului social a dus la dispariţia contractelor colective de muncă în zona privată, mişcarea sindicală pierzând astfel singura pârghie de negociere pentru obţinerea unor majorări salariale. Pe de altă parte, legea a îngrădit puternic şi dreptul sindicatelor de a organiza proteste. De asemenea, modificarea Legii dialogului social a îngreunat obţinerea reprezentativităţii pentru sindicatele constituite la nivelul societăţilor, cât şi la nivel naţional, pentru organizaţiile de tip federativ.
Federaţia subliniază că pe proiectul de lege păe care l-a elaborat, armonizat şi cu Codul de Procedură Civilă, a realizat fost realizat în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene nerambursabile şi la a cărui elaborare au participat unii dintre cei mai buni specialişti în legislaţia muncii din ţară. În afară de modificarea articolelor cu prevederi contradictorii, proiectul stabileşte drepturi şi obligaţii atât pentru sindicate, cât şi pentru patronate, precum şi sancţiuni pentru încălcarea legii. În urmă cu doi ani, proiectul a fost trimis Guvernului, Ministerului Muncii, tuturor partidelor politice, Parlamentului şi grupurilor parlamentare, Comisiilor de muncă din Cameră şi Senat, dar, cu o singură precizare, toţi l-au ignorat. Proiectul a trecut tacit la Senat, dar s-a împotmolit la Camera Deputaţilor, unde nu i se face loc pe ordinea de zi.