Simeze clujene Book Corner Librarium

p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }

Inefabilul vieţii în pictura Cristinei Marian sau drumurile ce rămân în noi

O personală cum este A trece, trecere se cere vizitată. Cere opriri în faţa fiecărei lucrări în parte: Cere de asemenea lectura atentă a a volumului cu acelaşi sugestiv A trece, trecere, demers artistico – literar semnat Cristina Marian, Cornel Ailincăi, Monica Columban, Teodora Gogea, Florian Mihalcea, celebrare a vieţii în datele ei esenţiale.

Am mai avut prilejul să scriu despre pictura Cristinei Marian, viguroasă, paletă coloristică puternică şi echilibrată, un joc fascinant al luminilor şi umbrelor în reliefarea ideilor existenţiale. Porţile şi ferestrele sunt tot atâtea deschideri spre definirea noastră. Aleile sunt drumurile din noi, cele umblate sau cele ce urmează a fi umblate, câştiguri spirituale mai toate, fie că le străbatem însoţiţi sau nu.

Lucrările Cristinei Marian – Beyond, Pink wall, Morning light, Thoughts, Windows, Dawn, Red wall, Gate towards summer, Passegeway, Two entrances, Blue gate, The Well’ s Mirror, Circle and Ellipsis, Rain, The enigmas of the day, … – sunt atestarea aserţiunii lui Paracelsus, citez “timpul este un vânt iute, întrucât fiecare oră aduce ceva nou … dar cine poate înţelege şi măsura suflarea lui grăbită, misterul şi căile sale ?” Motiv în plus de a medita asupra vieţii şi … trecerii, asupra lucrurilor cu adevărat importante din viaţa noastră, asupra emoţiilor, dragostei, practic lecţii care trebuie trăite pentru a fi înţelese şi oferite ca exemple. Fiecare poartă dă spre ceva util şi bun, fiecare fereastă devine aspiraţie, cunoaştere în cel mai bun sens. Şi lucrările prezentei personale fac trimiteri la precedentele, propunându-vă pentru memoria afectivă ‘Reconstituiri urbane’, ‘Poarta’, ‘Ferestre spre dincolo’, ‘Toate dimineţile lumii sunt fără întoarceri’, teme frecvent prezente în pictura Cristinei Marian, dezvoltări de la o personală la alta, toate însă puse în slujba vieţii şi a inefabilului din ea.

Albumul A trece, trecere propune, lectura atentă se impune, repet acest lucru, lucrări ale artistei, texte inspirate despre artă şi menirea artei, despre viaţă – trecere – timp, fotografii cu trimiteri directe spre ceea ce înseamnă cunoaştere, popasuri în locuri dragi artistei.

A trece, trecere ne duce la Blaga şi a sa Inscripţie, “Drumurile, pe care nu le umblăm/drumurile ce rămân în noi/ne duc şi ele, fără număr, undeva”. În cazul de faţă, ele duc spre un artist matur, Cristina Marian.

Demostene ŞOFRON