Sighişoara în prag de a serba Întîlnirea saşilor transilvăneni

Sasii1 Anual, saşii transilvăneni se întîlnesc în luna septembrie, în cadrul unui eveniment devenit deja o traditie bine cunoscută. Este un prilej de revedere, dar şi de a continua păstrarea obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti.

Pentru acest an, în 21 septembrie, Forumul Democrat al Germanilor din România a ales ca loc al întîlnirii festive a saşilor oraşul Sighişoara (Schäßburg – 2013). Oraşul are o imagine aparte datorită faptului că, de secole, în acest burg medieval au convieţuit în bună înţelegere români, maghiari, saşi şi alte naţionalităţi, care s-au ajutat reciproc, dînd naştere unei comunităţi multiculturale.

Sighişoara este considerată şi astăzi ca fiind cea mai frumoasă cetate din Europa. Aceasta s-a păstrat în mare parte intactă, numărîndu-se printre puţinele aşezări de acest fel, unde casele medievale sînt locuite şi astăzi. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Aşezată pe cursul mijlociu al Tîrnavei Mari, Cetatea, numită şi “Perla Transilvaniei” , este una dintre puţinele cetăţi medievale locuite, din sud-estul Europei, şi singura de acest gen, din România. Este o aşezare săsească atestată documentar în anul 1298, întemeierea localităţii datînd din sec. al XII-lea.

Saşii din Sighişoara au fosasii3st consideraţi cei mai liberi, dar şi cei mai conservatori din toată Transilvania, motiv pentru care cetatea s-a păstrat aşa de bine. Siguranţa saşilor sighişoreni venea şi din privilegiile pe care le-au dobîndit ca grăniceri.

Sighişoara medievală îşi datorează înflorirea saşilor din Valonia, Saxonia sau Bavaria, veniţi să apere graniţele unui regat care, dacă n-ar fi fost continuu ameninţat de tătari şi n-ar fi avut opoziţia voievozilor valahi, s-ar fi întins pînă la gurile Dunării. Feudalii saşi descoperă, în secolul al XII-lea, bogăţiile Transilvaniei şi se stabilesc acolo, prima atestare a localităţii datînd din 14 decembrie 1280. Saşii au fost majoritari şi stăpîni pe administraţie la Sighişoara pînă în 1934, cînd victoria în alegerile locale a revenit, pentru prima dată în istoria oraşului, unui primar român.

La cimitirul din imediata apropiere a Bisericii din Deal odihnesc mai mulţi saşi decît au rămas astăzi în viaţă în străvechiul ţinut săsesc. Colonizaţi în Ardeal încă din secolul al XII-lea, saşii constituiau, la 1939, o comunitate puternică, ce număra aproape un milion de persoane, cu o cultură şi o personalitate semnificative. Declinul tragic al acestei etnii a debutat la încheierea celui de-al doilea Razboi Mondial, odată cu deportările la muncă silnică în lagărele din URSS, apoi cu exproprierile şi acţiunile de „nivelare“ culturală practicate de comunişti. Punctul culminant al despărţirii comunităţii săseşti de ţinuturile în care a vieţuit vreme de 800 de ani a fost atins în anii de după 1989, cînd s-a înregistrat un adevarat exod (voluntar, de această dată) al saşilor către tarîmul lor primordial: Germania. Acum, din păcate, nu ne mai rămîne decît să contemplăm moştenirea pe care ne-au lăsat-o saşii, în absenţa acestora. Iar Cetatea Sighişoarei este, din acest punct de vedere, o piesă de rezistenţă.
sasii2
Cîntec, culoare, dans, tradiţii o să fie ceea ce va consemna, şi în anul acesta, cu fast, Întilnirea anuală a saşilor de la Sighişoara.

Mii de saşi plecaţi din localităţile Transilvaniei se vor întoarce iar “acasă”, însă doar pentru a participa la Întîlnirea anuală a saşilor transilvăneni. Aşa se va întîmpla şi de data acesta cu grupul etnic din Cluj, care va pleca la Sighisoara din partea Filialei Cluj a Forumului Democrat al Germanilor din România. Va fi pentru toţi etnicii germani, şi în anul 2013, o ocazie perfectă de revedere. Totodată va exista din nou momentul ca unii să-şi poată etala costumele tradiţionale, ca şi atelierele de meşteşuguri, emblematice pentru această comunitate.

***

Programul evenimentului va cuprinde expuneri şi dezbateri, expoziţii, muzică şi dans. Va fi organizată şi o paradă a portului popular săsesc, vor avea loc dansuri ale unor formaţii regionale, totul pe muzică specifică de fanfară. Dimineaţa se va desfăşura tradiţionala slujbă religioasă, înaintea căreia, pentru doritori, vor fi vîndute ecusoane şi elemente comemorative, legate de sărbătoarea săsească. Prelegerile festive şi decernarea Medaliei ‘’Honterus’’ nu vor lipsi nici în acest an.

Dr. Liana Monica Deac

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
ziarulfaclia.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.