Sfântul Sinod a aprobat canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab

Sfântul Sinod Al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința de lucru din 17 februarie, canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab (cea dintâi monahie de neam românesc, cunoscută), cu titulatura Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab, precum și înscrierea ei în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu ziua de cinstire în data de 28 octombrie.

Născută la începutul secolului al XIV-lea, în familia domnitorului Țării Românești, Basarab I Întemeietorul (1310-1352), a primit la botez numele Teodora, oferindu-i-se o educație întemeiată pe dragostea față de Dumnezeu și de aproapele. S-a căsătorit cu Ivan Alexandru (1331-1371), viitorul țar al Bulgariei, împreună cu care a avut trei băieți și o fată, pe care i-a crescut în dragoste de Dumnezeu și grijă pentru semeni. Alături de soțul său, țarul Ivan Alexandru, a ctitorit și restaurat mănăstiri și biserici, a sprijinit și încurajat copierea de cărți necesare cultului și dezvoltarea monahismului.

După ce, în anul 1345, țarul Ivan Alexandru s-a despărțit de ea, repudiind-o de la curtea imperială, Teodora Basarab s-a retras într-o mănăstire, primind numele de Teofana. A rămas în Bulgaria pentru a nu strica relațiile dintre cele două state vecine de care era atașată sufletește. Se presupune că l-a cunoscut și a devenit ucenică a Sfântului Teodosie Isihastul, învățând de la el ascultarea, milostenia, buna chivernisire, cultivarea liniștii și rugăciunea minții.

Nu se cunoaște data la care Cuvioasa Teofana Basarab a trecut la cele veșnice. A fost îngropată, cu mare cinste, în fața altarului bisericii săpate în stâncă de la Mănăstirea Albotina.

***

În cadrul aceleiași ședinței de lucru, „Sfântul Sinod a apreciat rezultatele programului «Masa bucuriei», derulat de Sectorul social-filantropic al Administrației Patriarhale și pe parcursul anului 2021. Valoarea totală a bunurilor donate în anul menționat este de 3.140.866 lei. De aceste bunuri au beneficiat 222 instituții social-filantropice din Patriarhia Română, care au acordat asistență pentru 19.824 de persoane, numărul de beneficiari fiind în continuă creștere” – informează Patriarhia Română. De asemeni, adaugă sursa citată, „Sfântul Sinod a luat act cu bucurie de lansarea proiectului Eco-inițiative în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din România și Republica Moldova, care are ca scop inițierea unei educații de mediu și identificarea soluțiilor pentru creșterea responsabilității ecologice la nivelul Bisericii Ortodoxe Române” din cele două țări.

Totodată, Sfântul Sinod a apreciat „în mod deosebit” activitatea social-filantropică a eparhiilor, parohiilor, mănăstirilor și centrelor sociale din acest ultim an marcat de pandemie și îi îndeamnă pe credincioșii Bisericii Ortodoxe Române, la începutul anului omagial dedicat rugăciunii (2022), „să rămână solidari în jurul imperativului moral al ajutorării celor aflați în suferință și al manifestării credinței în Domnul Iisus Hristos, prin rugăciune și faptele dragostei creștine”.

M. T.