Serbare mare la… Ceanu Mare

   Pe cît de mare, pe atît de frumoasă şi de viguroasă este această aşezare din segmentul sud–estic al judeţului nostru, o localitate ce avea rang de voievodat prin 1293, iar azi este comuna cu cea mai mare suprafaţă agricolă arabilă din judeţul Cluj, în pofida faptului că este dominată, geografic, de o mulţime de dealuri şi deluşoare, în contrast cu genericul de… Cîmpie a Transilvaniei. Ceanu Mare este un reper al hărniciei şi bunăstării, al gospodarilor modeşti şi primitori, din ale căror gospodării puternice nu lipsesc florile, propriile alei pietonale, via, pomii fructiferi şi chiar nucleele zootehnice.

Întîi septembrie 2013, prima zi de toamnă, cu temperaturi plăcute, în deplină consonanţă cu marea sărbătoare de la Ceanu Mare, organizată de Primărie şi Consiliul local, cu prilejul întîlnirii, pentru a XI-a oară, a fiilor acestei frumoase localităţi din vecinătatea Arieşului. Ora 12: preotul localităţii, Vasile Tarţa, îşi încheie slujba de duminică, la care şi-a invitat colegii din comună şi pe stareţul Paneş Irineu, de la Mănăstirea ,,Sfînta Treime” din Soporu de Cîmpie. Slujba a continuat la monumentul ridicat în amintirea celor căzuţi pentru cauza naţiunii în cele două conflagraţii mondiale, monument aflat în curtea bisericii, unde îşi au locul de veci şi nouă militari germani, căzuţi în confruntările avute cu armata sovietică. Aici odihneşte şi caporalul Fritz Schröder, la al cărui mormînt a venit să se reculeagă, în august 2004, fiul său, Gerhard Schröder, fost cancelar al Germaniei, care a vizitat Ceanul însoţit de premierul vremii, Adrian Năstase. După acest parastas închinat eroilor, s-au depus coroane de flori din partea Primăriei, Consiliului local şi Poliţiei comunitare Ceanu Mare, din partea Primăriei şi PSD Cîmpia Turzii, PSD, PDL şi PC Cluj, iar senatorul Alexandru Cordoş a depus o coroană în nume personal. Tot aici, primarul comunei, Virgil Păcurar, a înmînat numeroase diplome de aleasă cinstire veteranilor de război şi văduvelor veteranilor trecuţi în lumea celor drepţi, diplomele avînd şi un modest suport financiar oferit din bugetul local. Un ceremonial asemănător s-a desfăşurat la monumentul victimelor comunismului, amplasat tot în zona centrală a localităţii. Între serviciul liturgic, Te Deum şi masa comună oferită de administraţia publică locală, s-a vizitat noul muzeu al comunei, intrat în circuitul public chiar în pragul acestei sărbători de suflet. Muzeul funcţionează în spaţiul fostei primării, unde sînt expuse peste 200 de piese colecţionate de o viaţă de împătimiţii Dumitru Tritean şi Ioan Moholea, sprijiniţi în demersul lor de primarul Virgil Păcurar, cel care a rînduit cum se cuvine sărbătoarea de la Bolduţ, o pregăteşte pentru 14 septembrie pe cea de la Boian, iar la Iacobeni va fi un supliment artistic plăcut, ce va urma sfinţirii Bisericii Ortodoxe – eveniment programat în ultima duminică a lui septembrie şi la care este anunţată participarea ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ.

Distracţia s-a desfăşurat în curtea şcolii, pregătită deja pentru reluarea cursurilor, unde a fost montată scena pe care au urcat solişti şi ansambluri artistice din judeţul Cluj şi Satu Mare, dar şi o mulţime de politicieni, unii confundînd sărbătorea Fiiilor satului cu o…întîlnire electorală. Am notat aici discursurile numeroşilor PDL-işti şi chiar ale reprezentanţilor PC-ului, notă elegantă, ponderată şi responsabilă, lăsînd la urmă pe cel al senatorului Alexandru Cordoş, care dovedeşte nu numai maturitate politică, ci şi o bună experienţă în domeniul administraţiei. A ţinut să participe la sărbătoare şi să se bucure alături de localnici şi invitaţi şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu. Primarul a fost destul de generos, oferind microfonul multor politicieni de rang judeţean, dar şi primarului comunei Ploscoş, Aurel Truţă, salutul Asociaţiei primarilor clujeni fiind prezentat chiar de preşedintele acestei structuri, dl Ovidiu Colceriu, primar de Sînpaul.

Distracţia a fost deschisă de ansamblul ,,Joc de Ceanul Mare”, o formaţie puternică, instruită de Lucian Vădean, care s-a situat pe primul loc în ediţia trecută a Festivalului judeţean al dansului tradiţional de pe Cîmpie. Sutele de iubitori ai cîntecului popular au aplaudat cum se cuvine recitalurile soliştilor Narcisa şi Ana Georgeta Balla, Adelina Boita, Cruciţa Cistelecan, Ramona Fabian, Sorin Baciu, Daniel Uţiu, Nicu Vesa, Simona Băncuţ, Emanuel Cîrstea, Diana Nap, pe instrumentistul Emil Mihaiu, rapsodul local Traian Balcău, care a obţinut premiul trei la festivalul ,,Porţile Ţibleşului”, desfăşurat în luna iulie la Tîrlişua. Dansatorii din Gherla şi Mofticul Mic (Satu Mare) au completat acest tur de forţe artistice, care au oferit cu generozitate publicului tot ceea ce au mai frumos, mai autentic şi mai valoros în repertoriu. Spectacolul s-a încheiat seara, cînd întunericul a devenit suveran, jocul de artificii colorînd în miriade de nuanţe bolta de deasupra centrului civic al localităţii.

Dumitru VATAU