Senatorul Adrian Oros lămurește cum stau lucrurile în cazul Programului Național Strategic din Agricultură

Fostul ministru al Agriculturii, senatorul clujean Adrian Oros atrage atenția că prioritățile agriculturii românești nu sunt nici social-democrate, nici liberale, nici progresiste.

„Ele sunt niște nevoi și oportunități reale ale țăranilor si fermierilor români, nu ale unor politicieni care își dau cu părerea, încercând să își facă capital politic în publicul neavizat. O bună parte din aceste priorități pot fi finanțate, prin banii europeni din viitoarea Politică Agricolă Comună”, a spus Oros. Fostul ministrul al Agriculturii arată că deși cea mai mare parte a fermierilor știu foarte bine cum stau lucrurile, de câteva zile spațiul public este poluat cu informații false și adevăruri spuse pe jumătate. De aceea, senatorul a ținut să vină cu câteva precizări privind stadiul elaborării Programului Național Strategic.

„Au fost trei cauze care au îngreunat negocierile și adoptarea Regulamentelor de bază, care s-au încheiat abia la începutul lui decembrie 2021: 1.Schimbarea paradigmei în gândirea Politicii Agricole Comune prin adoptarea Pactului Ecologic European(Green Deal) cu cele 2 strategii: Farm to Fork si Biodiversitate; reforma majoră din perspectiva eligibilității(conformitatea plăților este înlocuită cu performanța utilizării fondurilor); evoluția pandemiei Covid-19, cu toate consecințele”, a explicat fostul ministru. Adrian Oros susține că pe baza acestor Regulamente se creionează forma finală a Planul Național Strategic pentru perioada 2023-2027 și de aceea, spune el, vor fi 2 ani de tranziție( 2021-2022).

„Pentru perioada de tranziție 2021-2022, România a avut alocată suma totală de 6,2 miliarde euro.

Măsurile de sprijin a investițiilor agricole si dezvoltare rurală, în valoare totală de 3,2 miliarde euro, au fost lansate începând cu 28 iulie 2021, și au termen final de implementare decembrie 2025.

În paralel, MADR, cu resurse umane proprii și cu asistența Băncii Mondiale a lucrat la elaborarea PNS, în condițiile și termenii agreați în trialogul( Consiliu, Comisie si Parlament European), din iunie 2021, precum și pe baza datelor furnizate de analiza SWOT și analiza nevoilor agriculturii romanești.

Suma alocată perioadei 2023-2027 este de 15,9 miliarde euro. În perioada 3 -24 Noiembrie 2021, s-au făcut 17 sesiuni de consultări cu 12 grupuri de lucru(160 entități), cu partenerii sociali, pe principalele componente ale PNS, iar în 17 noiembrie 2021 în conferința de presă s-a prezentat draftul final al PNS.

Rezultatele negocierilor din Consiliul AgriFish, din trialogul de compromis, precum și stadiul elaborării PNS au fost prezentate detaliat pe parcursul anilor 2020-2021 în conferințe de presă și la zeci de întalniri în țara, cu fermierii.

De asemenea, la ședința de guvern din 14 iulie 2021, s-a făcut o prezentare amplă a acestor aspecte. De altfel, pentru cei interesați în mod real de subiect, aceste date se găsesc pe site-ul MADR si pe pagina de Facebook a ministerului”, a menționat fostul ministru.

El crede că organizarea unei noi runde de consultări cu mediul asociativ, nu este un lucru rău, dar, precizează senatorul, „să spui ca ai luat totul de la zero este o nerușinare. Chiar dacă partidul sau băieții șmecheri îți ordonă să mai modifici câte ceva”.

„Forma PNS existentă în 25 noiembrie 2021, când am plecat de la minister, este cea care reflectă prioritățile și nevoile agriculturii romanești și a fost elaborată de specialiști foarte buni pe care i-am găsit în MADR, în consultare cu mediul asociativ într-o perioadă de doi ani.

De aceea, doresc succes echipei de la MADR și celor implicați în finalizarea PNS și sper că eventualele modificări să nu afecteze interesele agriculturii românești și ale fermierilor români”, a punctat Oros.