Semnal tras de participanții la cea de a 5-a ediție a Congresului Internațional de Chirurgie Cardiovasculară: România, locul 1 în Europa la decese provocate de boli cardiovasculare

Zilele acestea s-a desfășurat la Cluj Napoca a 5-a ediție a Congresului Internațional „Progrese în Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară”. Evenimentul a avut ca scop readucerea în prim-plan a celor mai recente inovații din domeniile chirurgiei cardiace minim invazive, chirurgiei cardiace pentru adulți și copii, precum și a cardiologiei clinice și intervenționale. Pe parcursul celor două zile, evenimentul a inclus o selecție riguroasă de lucrări științifice și workshop-uri interactive.

De asemenea au avut loc și sesiuni speciale, dedicate tinerilor rezidenți, asistenților medicali și tehnicienilor perfuzioniști. Tot acest set de activități a beneficiat de expertiza unor specialiști de renume din instituții prestigioase, oferind acces la o sursă valoroasă de informații și practici moderne. „Ne-am dorit să punem la dispoziția participanților oportunitatea de a-și îmbunătăți cunoștințele și competențele profesionale într-un mediu interactiv. În cadrul congresului s-au abordat subiecte esențiale din specialitățile cardiologie și chirurgia cardiovasculară, modul în care noile generații de profesioniști se formează în acest domeniu și importanța abordărilor multidisciplinare pentru îmbunătățirea tratamentului pacienților” a declarat prof.univ dr. Adrian Molnar, Președintele Congresului.

O idee care a anticipat înființarea unui mare institut

„Ideea de a pregăti acest congres am preluat-o de la regretatul profesor Nicolae Stăncioiu, cel care a realizat primele două ediții ale congresului, sub genericul „Progrese în cardiologie”. Primele două ediții au anticipat înființarea Institutului Inimii, care de altfel poartă numele profesorului. Până în anul 2017 nu au mai fost organizate ediții ale acestui eveniment. În acest an am hotărât să reluam desfășurarea congresului. Au urmat apoi, anual, încă patru ediții. În timpul pandemiei însă am fost nevoiți să întrerupem organizarea congresului. Apoi, în calitate de președinte al acestui for științific am reluat întâlnirile, astfel încât anul acesta am ajuns la cea de-a 5-a ediție, organizată, desigur, de Institutul Inimii „Nicolae Stăncioiu” din Cluj. În această ultimă ediție am avut ca temă centrală „Patologia valvei aortice și a aortei toracice” dar s-a abordat totuși o gamă mai largă de teme aferentă patologiei cardiace, patologie care este la ordinea zilei: cardiopatiile ischemice, patologia valvei mitrale și altele” a precizat prof.univ. dr. Adrian Molnar.

Patologii actuale și tehnici moderne

Participanții la conngres sunt specialiști veniți din toate clinicile universitare de profil din România: Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova, București. Printre personalitățile sosite din Italia, Franța, Germania și SUA se numără: Lorenzo Menicanti – șeful Secției de Chirurgie Cardiacă Adulți la Institutul de Cercetări Clinice Policlinico San Donato din Milan, entitate cu care institutul clujean are strânse legături de colaborare, Peter Haldewang, Dimitris Zacharis, Rayyan Hemetsberger, Frank Flachskampf, Youssef Tammam. Susținerile tematice ale acestora s-au axat pe patologia aortei și tehnicile moderne de rezolvare a stenozelor aortice și insuficiențelor aortice prin proceduri chirurgicale minim-invazive (incizii mici) și micro- invazive (proceduri trans-cateter). S-a abordat de asemenea patologia valvei mitrale, precum și patrologia coronariană – leziunile complexe.

În România funcționează 5 institute destinate bolilor cardio-vasculare: Cluj, Iași, Timișoara, Târgu Mureș și București Fundeni. „Institutul clujean beneficiază de o logistică performantă, cu aparatură de ultimă generație, cu care reușim să acoperim toată gama de intervenții de cardilogie intervențională” -precizează prof. univ. dr. Adrian Molnar.

Statistici ingrijorătoare

Statistica bolilor cardiovasculare în România arată că mortalitatea este de 109 decese la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasează pe locul 1 în Europa, unde media este de 44 de decese la 100.000 de locuitori. Astfel, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces de la noi din țară. În 2019, boala cardiacă ischemică (BCI) a fost reprezentantul major al patologiilor cardiovasculare, cu 5,8 milioane de cazuri noi în statele membre ale Uniunii Europene. S-a estimat că există 47,6 milioane de indivizi care trăiesc cu boală cardiacă ischemică în Uniunea Europeană. Printr-o stratificare în funcţie de gen, aflăm că 2,2 milioane de decese cauzate de BCV sunt atribuite femeilor, iar 1,9 milioane de decese, bărbaţilor. Acestea sunt echivalentul a 45%, respectiv 39% din totalul deceselor în rândul femeilor şi bărbaţilor. BCI este responsabilă de 38% din decesele de cauză cardiovasculară în rândul femeilor, respectiv 44% în rândul bărbaţilor(3).

Actualmente, România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană, dacă ne raportăm la mortalitatea de cauză cardiovasculară, imediat după Bulgaria. Speranţa de viaţă la naştere este de 73,8 ani, cu o valoare mai mare pentru femei (77,5 ani), comparativ cu bărbaţii (70,1 ani). Raportat la cele mai recente date, BCV reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul românilor, cu un procentaj de 59,3% din decesele totale. Dintre acestea, 52,8% au fost raportate la populaţia de sex masculin, pe când 66,4% în populaţia de sex feminin. Datele epidemiologice confirmă faptul că BCV constituie principala cauză de deces, rata de mortalitate fiind, din păcate, într-o continuă creştere. Infarctul miocardic reprezintă principala cauză de deces, însumând un procentaj de 30,78% din totalul deceselor de cauză cardiovasculară. Mortalitatea de cauză cardiovasculară este mai mare la femei, comparativ cu bărbaţii (66,4% din decese sunt atribuite reprezentantelor sexului feminin). Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică din România, cei mai importanţi factori pentru riscul cardiovascular sunt reprezentaţi de hipertensiunea arterială (31,8% din decesele de cauză cardiovasculară), fumat (16,3%), nivelurile crescute ale colesterolului în sânge (14,4%), obezitate (13,9%), consumul de alcool (12,4%), aportul scăzut de fructe şi legume (7,1%) şi de inactivitatea fizică (6,6%).

Beniamin Pascu