Semnal editorial: Doina MĂRGHITAŞ – FEMEI ŞI DESTINE DIN ŢARA VLĂDESEI

Doina Marghitas Printre curentele de idei fascinante, politice şi filosofice, petrecute în secolul tocmai trecut, XX, a fost considerat feminismul, emanciparea femeilor.

Ilustrarea pe care ne-o oferă personalitatea Prof. Doina MĂRGHITAŞ (şi personajele sale feminine), rămîne reprezentativă: ridicarea fetelor din legendarul spaţiu al Apusenilor „de la întunericul, frica şi frigul ce le-au întinat copilăria, la darul învăţăturii (şi al formării profesionale); apoi la lumina cunoaşterii.”

Indubitabil, în cazul autoarei noastre putem vorbi de un destin fericit şi împlinit. Descoperită, încă din liceu, de scriitorul A.E. Bakonski şi ajutată să publice poezie în revista „Almanahul literar” („Steaua”), în nr. 13, pag. 13, anul 1957, debutul, impetuos, nu a deschis doar cariera unei profesoare filolog, ci şi pe acela al unei jurnaliste (iar, după cum se observă, cifrele şi datele, ce au trecut-o (şi) prin viaţa publicistică au devenit „simboluri” mistice). Căci, de la poezie, Prof. Doina MĂRGHITAŞ a trecut spre reportaj literar, proză (povestire, nuvelă, schiţă), articole, atitudini, rememorări ale unor evenimente culturale, istorice – devenind „prima femeie ziarist”: „corespondent special de presă” al cotidianului „Făclia” (peste ani „Adevărul de Cluj”), al „Tribunei” şi revistei „Steaua”; fiind examinată şi primită, după 1989, în urma unei activităţi de peste două decenii, ca membru titular al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Colecţiile de folclor ale Prof. Doina MĂRGHITAŞ au intrat în şcoli, au fost memorate, prelucrate, puse în scenă de grupuri folclorice, cîntăreţi, actori, stînd la baza popularului Festival al cîntecului de cătănie, instituţionalizat, reeditat, anual, de CeCoperta Marghitasrcul Militar Cluj-Napoca. Iată ce afirma, în 1982, universitarul Ion Şeulean în „Tribuna”: „Autoarea a reţinut starea unei lirici populare, numită cîntecul ostăşesc, din regiunile Cluj, Sălaj, Alba, Bihor; dar şi din sudul României. Vitalitatea remarcabilă a ritmurilor caracterizează viaţa colectivităţilor, în virtutea unor legi ale oralităţii. Astfel, Doina MĂRGHITAŞ a adus o contribuţie de seamă la cunoaşterea destinului creator românesc” (Nr. 32, 1982, pg. 6).

*

În anul 2013, Prof. Doina MĂRGHITAŞ şi-a tipărit, la Casa de editură Napoca Star (director scriitorul Dinu Virgil Ureche), volumul de publicistică, povestiri, nuvele, reportaje „Povestiri, articole, reportaje din Ţara Vlădesei”, care s-a bucurat de un apreciabil succes de critică şi de public, fiind completat, adăugit, reeditat. Volumul pe care îl prezentăm astăzi, FEMEI ŞI DESTINE DIN ŢARA VLĂDESEI, rămîne o continuare a activităţii, extrem de susţinute, de corespondent special de presă a autoarei în aceste zone legendare: Poieni (locul ei de muncă), Huedin, Ciucea, Valea Drăganului, Călăţele, Răchiţele (şi Mărgău), arealul cunoscut, prin istorie şi farmec, drept „Ţara Vlădesei”. Originalitatea acestei cărţi complexe constă în descoperirile, studiile şi aportul, la cunoaşterea, din punct de vedere ştiinţific şi artistic, a civilizaţiei de munte a poporului românesc, reevaluat de această dată prin chemarea, „darul” şi „profesionalismul” femeilor. Dincolo de elogiul adus unor „meserii masculine” (eroice: pietrari şi tăietori de lemne, păstori, constructori de case, muncitori la complexele hidroenergetice Tarniţa şi Floroiu), autoarea structurează, acum, personaje feminine, de la iubita obsesiv adorată, însă absentă, din folclorul ostăşesc, la prezenţele feminine vii, din viaţa socială, ajunse eroine ale prozelor (povestirilor, nuvelelor), reportajelor (sau cum le numeşte scriitorul Cornel Udrea „reportaje portretistice” – „biografii exemplare”).

*

Prof. Doina MĂRGHITAŞ a scris şi publicat, în mai multe rînduri, despre „destinele feminine” celebre ale vieţii culturale şi ştiinţifice, care s-au născut sau au trăit în spaţiul sacru al Apusenilor, de la Veturia Goga, soţia poetului Octavian Goga, „Dna Prim-Ministru”, „privighetoarea Ardealului” (supranumită, astfel, în presa europeană) şi continuînd cu o altă personalitate feminină cu o „soartă unică”, balerina Simona Noja – „cel mai important reprezentant al baletului românesc din toate vremurile”, „Director executiv al Operei din Viena şi al Academiei de coregrafie din Capitala Austriei”, „Ambasador cultural al Oraşului ClujNapoca – Capitală Culturală 2021”. Nu în ultimul rînd, popularele balerine şi cîntăreţe de la Londra: „Cheeky Girls” (Monica şi Gabriela Ieremia), absolvente şi ele ale Liceului nostru de coregrafie, sau savantul medic şi istoric de seamă al Medicinii – Prof. univ. dr. Ştefania Kory Calomfirescu. Există în volumul FEMEI ŞI DESTINE DIN ŢARA VLĂDESEI personaje femei, cu adevărat reprezentante ale modernităţii, care prin studii şi formaţie au atins cote înalte ale realizării şi împlinirii profesionale, în educaţie (învăţămînt), artă şi cultură. Sînt în discuţie femeile profesoare, cu activităţi notorii, unele consacrate: Ioana Sasu, Antonia Bodea, Maria Racolţa, Mărioara Moisa, Doina Melinte, Mia Grecu, Tatiana Lung. Femeile literat, frecventînd importante cenacluri: „Goga”, „Satiricon”, „Brâncuşi”, „Tribuna”, „Vasile Sav”: Lola Ţâmbrescu, Emilia Tudose, Maria Rusu ş.a. Femeile cadre medicale (sau din managementul Medicinii): popularul dir. General al „ASISTMED”, Lucia Mureşan; învăţătoarele: Aurica Potra, Viorica Moldovan, Florica Dejeu. Sînt destine feminine consacrate, „vestite”, cîntăreţe, instructoare de dans, unele „maestre” ale etnografiei: ţesătoare, femei care răspund de „destinul” şi „circulaţia” cărţilor, precum Maria Bobină Cerna. O prezenţă feminină cardinală e învăţătoarea Dorina Hidiş Pop. Sau prezenţe frumoase în viaţa universitară, precum ing. Ioana Mateescu Bolba ş.a.

Cunoaşterea de profundis a copilăriei, maturităţii activităţilor femeilor de moţi: şezătorile folclorice („haba”), clăcile de tors, truda, iarna la războiul de ţesut, corurile, cîntecele, dansurile populare; educarea, cu sacrificii, a copiilor; munca lor în învăţămînt, prezenţa culturală recunoscută – fiind înregistrate pe discuri „Electrecord”, sau în direct la Televiziunea Naţională, premiate la Festivaluri Naţionale… Toate acestea sînt reţinute, în esenţă, în volumul dnei Prof. DOINA MĂRGHITAŞ – FEMEI ŞI DESTINE DIN ŢARA VLĂDESEI.

Fiica ceferistului de odinioară, şef de gară, Ion Bolba, care-şi „urca fiica, spre şcoală, pe locomotivă”, la Sudrigiu Bihor (azi localitatea „Izvorul Minunilor”), dna DOINA MĂRGHITAŞ, profesoara, conducătoarea unor instituţii de învăţămînt, specializată în civilizaţia românească (genul folclorului poetic), corespondent special, jurnalistă, reporteriţă, este un destin feminin realizat, împlinit.

Constantin ZĂRNESCU

Articole din aceeasi categorie