Semnal de alarmă tras de istorici

Istoria și istoricii azi” a fost tema dezbaterii ce a avut loc luni la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca și care a reunit cercetători și profesori din domeniul istoriei din mai multe centre universitare. Printre participanți s-a numărat și celebrul profesor şi istoric american Paul Michelson, de la Universitatea Huntington – Statele Unite ale Americii.

Manifestarea a debutat cu decernarea a titlului de membru de onoare al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, precum și a „Medaliei centenare a celui mai vechi institut de istorie din România profesorului american. Istoricul american a ținut să le mulțumească reprezentanților institutului de istorie clujean pentru distincția acordată, precizând că municipiul Cluj-Napoca a rămas pentru el un loc cu amintiri frumoase. „Clujul a rămas pentru noi un loc cu amintiri foarte frumoase. Este orașul care continuă să înflorească. Am fost în aceste zile la Timișoara iar în timpul călătoriei cu trenul i-am spus soției că România seamănă cu Elveția. O țară care are munți, are verdeață, tempeartură moderată. Mulțumesc pentru onoarea conferită și sper să avem ocazia să mai revenim la Cluj în următorii ani”, a spus Paul Michelson.

Paul Michelson

În cadrul dezbaterii cu tema „Istoria și istoricii azi”, profesorul Vasile Pușcaș, specialist în relații internaționale și istorie contemporană, a subliniat că prezența lui Paul Micheson la eveniment este o ocazie de a medita asupra profesiei de istoric. Asta și datorită faptului că Paul Michelson este un savant în adevăratul sens al cuvântului și a fost consecvent legat de istorie, reușind să ne dea pe parcursul activității de până acum lucrări remarcabile de istorie a acestei zone. Astăzi parcă istoria a devenit politică. Nu mă refer doar la celebrul discurs al șefului de la Kremlin prin care parcă construia o doctrină imperială în jurul conceptelor istorice.

Istoricul Vasile Pușcaș

Un erou al Ucrainei, pe lângă Zelenski, este un istoric care trăiește în Canada, Orest Subtelny, care a publicat câteva lucrări fundamentale despre ucraineni și istoria ucraineană și care mi-a amintit de romantismul istoriografic de la noi legat de statul națiune. Sunt lucruri care se apropie și foarte mult ne dau de gândit”, a menționat istoricul clujean.

Vasile Pușcaș a dezvăluit că pentru perioada Războiului Rece, Paul Michelson și Keith Hitchins au fost puncte de vedere pentru istoricii de la Cluj și din România „Ne verificam certitudinile noastre conceptuale și metodologice în așa fel încât să ne ferim de conceptele doctrinar idiologice. Sunt chestiuni care atunci când se se va scrie istoria Războiului Rece, nu istorii secvențiale, se va spune mai apăsat ceea ce a însemnat și în istoriografie, și în spațiul cultural prezența lui Paul Michelson”, a evidențiat specialistul în istorie contemporană.

Profesorul Vasile Pușcaș a atras atenția că istoricul trebui să țină cont ca istoria să aibă o clară metodologie, o clară concepție și un clar obiect al cercetării. „Domnul David Prodan tot timpul ne spunea așa: „istoria are obiect și metode”. (…) Eu am mers pe această cale să avem grijă ca din punct de vedere al istoricului, istoria să aibă o clară metodologie, o clară concepție și un clar obiect la cercetării. În rest putem să discutăm foarte multe. Noi cei care cercetăm istoria contemporană suntem confruntați cu sociologii, cu cei din domeniul științelor politice care încearcă tipul de reconstituire a unei realități trecute. Noi avem nevoie de a menține de profesia clasică de istoric, ceea ce nu înseamnă că metodologia nu se înnoiește. Mergem spre pluridisciplinaritate, spre inter și transdisciplinaritate. Așa cum medieviștii sau moderniștii au științele auxiliare, pentru noi, cei care studiem istoria contemporană, științele sociale sunt științe ajutătoare. Nu se resping, dar ele sunt încorporate în activitatea noastră, nepărăsind drumul nostru și meseria de istoric”, a spus universitarul clujean.

Vasile Pușcaș a atras atenția că în prezent politicienii nu au concepte să explice prezentul și cu atât mai puțin să prevadă viitorul, trecând direct în trecut și încearcă se reînvie paradigme ale trecutului pentru a le propune spre viitor. 

 

S.O.S. Arhivele Naționale

Istoricul Ovidiu Ghitta

La rândul său, Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, a arătat că tema „istorie și istoric azi” este astăzi una foarte provocatoare și complexă. „La fel de bine am putea vorbi de istorie și istorici mâine pentru că mâinele este foarte aproape de noi și ar trebui să medităm cum intrăm în ziua de mâne. Aceste două concepte pe care le conține titlul acestei discuții istorie și istorici”, sunt la rândul lor extrem de grele, greu de definit. Acum 30 de ani era simplu să spui cine este istoric. Acum e greu să spui acest lucru, mai ales că am văzut că sunt colegi care definesc ca freelanceri.

Există și alte modalități de a scrie istoria, nu neapărat la intersecție cu interesele politicului sau a idiologiilor. Există o istorie profesionistă pe care încercăm să o facem în universități, în muzee, institutele de cercetare. Modelul menționat aici, cel al profesorului David Prodan, mi se pare pilduitor din mai multe puncte de vedere. Se poate spune că în faza maximă a creației sale, în anii când și-a scris marile opere, David Prodan putea să se definească „un om sub vremi”. Avea și el sentimentul că vremurile erau complicate, dar a găsit resurse să-și continue munca. Prin ce a scris a demonstrat că poate fi deasupra vremurilor”, a explicat Ghitta. Profesorul clujean a afirmat că vremurile foarte complicate pe care le trăim obligă breasla istoricilor la autoreflecție. „Sunt foarte provocatoare evoluțiile din vecinătatea noastră. Vedem cum este instrumentată istoria din vecinătatea noastră, vedem și astăzi cum se trezesc oameni politici și își dau seama cât de importantă este istoria pentru o națiune, pentru o comunitate, pentru identitatea acesteia, pentru armătura morală a unui neam și a unui popor. De aceea ar putea să revină la sentimente mai bune pentru științele umaniste și pentru istorie, care ar trebui să recapete un loc important în învățământul preuniversitar de unde a fost aproape evacuată”, a menționat istoricul.

Ovidiu Ghitta a atras atenția că o problemă foarte importantă care trebuie rezolvată este cea a arhivelor. El a precizat că, în opinia sa, Arhivele Naționale ar trebuie să treacă sub o altă tutelă, precizând că sub tutela Ministerului de Interne s-a dovedit a fi contraproductivă.

Exemplul David Prodan mi se pare pilduitor și din alt unghi. Suntem contemporani cu o mare discuție legată de ce se întâmplă în Arhive. Primul text scris de David Prodan era tocmai despre arhive și cum a tratat statul român o problemă importantă, acea a arhivelor la care statul român avea dreptul în baza Tratatului de la Trianon. David Prodan a scris acel text în care se atrăgea atenția asupra pericolului de a pierde acele arhive. Atunci nu era totul pierdut când s-a scris articolul dar s-a întâmplat să fie totul pierdut. Este un exemplu de profesionalism, de responsabilitate. Destinul acelor arhive ne arată că există și multă zădărnicie. Statul român a demonstrat atunci și o demonstrează și astăzi că este dezinteresat de această chestiune a arhivelor. Este disprețuitor față de aceste probleme.

Arhivele naționale ar trebui să treacă sub o altă tutelă, așa cum au fost la început, nu sub tutela Ministerului de Interne, care s-a dovedit a fi contraproductivă”, a spus decanul Facultății de Istorie și Filosofie.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut