Semnal de alarmă tras de eurodeputatul Daniel Buda: În România, o dată la trei zile o persoană este atacată de urs

Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că fermierii au nevoie de o protecție adecvată pentru a preveni atacurile animalelor sălbatice. El spune că animalele de fermă sunt expuse pericolului din cauza prezenței tot mai mari a lupilor, în special dacă se află în regiuni montane și slab populate.

Totodată, eurodeputatul arată că, în zone rurale mai dens populate, prezența lupilor poate avea un impact negativ asupra dezvoltării durabile, atât în ceea ce privește agricultura tradițională, cât și turismul. „În România, o dată la trei zile, o persoană este atacată de urs. Astfel, în anumite zone montane, sistemul RO-alert este activat o dată la trei zile. Pe de altă parte, fermierii așteaptă un răspuns ferm din partea noastră. În România, avem un Ministru al Mediului care este foarte bine intenționat și încearcă să rezolve problemele, dar este legat de mâini și de picioare de documentele de la Bruxelles”, a spus Buda.

Eurodeputatul a anunțat că în cadrul Comisiei AGRI se pregătește un document cu măsuri concrete pentru a aborda această problemă, astfel încât să se asigure dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și a agriculturii locale, dar și protejarea biodiversității și asigurarea unui echilibru.

„În opiniea mea, trebuie să finalizăm discuția la nivelul Comisiei AGRI. Avem 288 de amendamente depuse, 13 compromisuri extrem de echilibrate care vin cu niște soluții pragmatice. Ceea ce nu înțeleg cei din Comisia ENVI (Comisia de Mediu, Sănătate Publică și Securitate Alimentară) este faptul că multiplicarea acestor populații de lupi, urși sau alți prădători, va duce la un proces biologic numit consangvinizare, adică împerecherea între rude apropiate ale acestor animale. Acest lucru, pe termen mediu, nici măcar pe termen lung, va duce la slăbirea populației și în același timp al decimarea acestora. Sunt chestiuni care țin până la urmă și de biologie și de asigurarea unui echilibru.

De aceea, trebuie să consolidăm textul nostru, să rămânem cu el la nivel de document de lucru și să încercăm să avem o dezbatere cu cei de la ENVI și să ducem o rezoluție negociată de grupurile poltitice în plen astfel încât să putem trimite un semnal puternic către Comisie și ca statele membre să poate interveni și să își pregătească legislația în acest sens. România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție pentru că un lup a fost mutat dintr-o zonă unde făcea probleme în altă parte și s-a spus că nu i s-a asigurat o cușcă suficient de bună și a primit curent pe durata transportului. România a fost condamnată în această speță. Suntem din păcate, într-o logică a absurdului.

Trebuie să reacționăm și să punem presiune pe Comisie, iar noi, ca europarlamentari, trebuie să ne facem datorie de a duce această rezoluție spre o dezbatere în plen”, a spus Daniel Buda.

În județul Cluj au fost identificați 261 de urși, aproape de trei ori mai mulți decât în urmă cu zece ani când în pădurile județului trăiau 95 de exemplare. Față de anul 2000, populația de urși a crescut cu 32 de exemplare. Odată cu creșterea numărul de urși s-au intensificat și problemele provocate de aceste animale. Astfel, în 2021 pe raza județului Cluj au fost semnalate șapte cazuri de pagube provocate de aceste animale. Acest lucru a făcut ca APM Cluj să emită șapte puncte de vedere pentru recoltarea de urși.

Dacă numărul de urși aproape s-a triplat, se înregistrează o scădere a populației de lupi din județ. Astfel, dacă în 2012 erau 314 exemplare, în 2021 s-au identificat doar 287 lupi pe raza județului Cluj. Deși numărul lupilor a scăzut, în mai multe zone din județ au fost semnalate pagube create de aceste animale. Este vorba de șapte cazuri de pagube provocate de lup, fapt care a impus emiterea a trei puncte de vedere pentru recoltare.

Un alt animal care s-a înmulțit semnificativ în pădurile Clujului este râsul. Potrivit datelor, în prezent în județ trăiesc 111 astfel de exemplare după ce în 2012 se știa de 64 de exemplare.

Guvernul a adoptat anul trecut Ordonanța de urgență care prevede intervenția în cazul atacurilor urșilor. Potrivit ordonanței, intervenția în cazul urșilor care ajung în intravilanul localităților se va face „gradual”, extragerea prin împușcare fiind meționată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”. OUG prevede că „intervenția imediată asupra exemplarelor de urs în intravilanul localităților se efectuează gradual” prin următoarele metode: îndepărtarea prin diverse mijloace; tranchilizare și relocare; extragere prin eutanasiere sau împușcare.

În cazul în care exemplarul îndepărtat prin alungare revine în mod repetat, echipa de intervenție procedează la intervenţia prin tranchilizare si relocarea acestuia. Tranchilizarea va fi efectuată de medicul veterinar.

Însă, dacă ursul pune în pericol siguranța cetățenilor, a bunurilor sau a echipei de intervenție acesta va putea fi ucis.

C.P.