Seară duhovnicească şi lansare de carte, la Dej

Sîmbătă seara, Centrul Cultural „Arta” a fost gazda unei seri duhovniceşti ce l-a avut ca invitat pe monahul Moise Iorgovan, de la Mănăstirea Oaşa, din judeţul Alba.

Organizată de Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi Români – Filiala Dej, întîlnirea cu autorul volumului dedicat lui Valeriu Gafencu, „Sfîntul închisorilor”, a stat în întregime sub semnul unei morale a curajului şi a datoriei rostirii adevărului, faţă de sumbra laşitate a uitării comode, urmată fiind de vizionarea documentarului „Deportările în Siberia” şi prezentarea volumului „Să nu ne răzbunaţi! Mărturii despre suferinţele românilor din Basarabia”.

După publicarea cărţii „Sfîntul închisorilor” şi masiva contribuţie la „Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu” (volum apărut sub auspiciile Mănăstirii Diaconeşti), marea dorinţă a monahului Moise a fost realizarea unui Pateric al închisorilor. În timp, dorinţa s-a transformat într-un vast proiect de cercetare a „suferinţei româneşti”, materializat anul acesta într-o primă carte şi un DVD, apărute la Editura „Reîntregirea” din Alba Iulia.

Avînd ca titlu cuvintele atribuite filosofului Mircea Vulcănescu (mort în 1952 în temniţa comunistă de la Aiud) – „Să nu ne răzbunaţi!” – atît cartea, cît şi DVD-ul ce conţine documentarele „Deportările în Siberia”, „Deţinuţii politici din Basarabia” şi „Foametea din Basarabia (1946-1947)” însumează zeci de mărturii cutremurătoare, unele la limita suportabilităţii, amplificate prin imagini de arhivă sau prin vocile protagoniştilor, supravieţuitori ai Gulagului sovietic. Închinate suferinţei românilor basarabeni din anii terorii comuniste, cartea şi cele trei filme documentare constituie, cu siguranţă, cel mai substanţial şi mai emoţionant „memorial al durerii” realizat pînă astăzi, despre drama „celei mai pătimite părţi a pămîntului românesc, Basarabia”. Dar, mai mult decît atît, mesajul pe care îl transmite celor tineri, celor născuţi după comunism, este unul foarte limpede: să nu permită, sub nici o formă, ca aceste orori să se repete.

Aceasta este de fapt datoria fundamentală a tinerilor, dar şi a noastră, a adulţilor, faţă de martirii neamului: să împiedicăm întoarcerea ororii, oricare ar fi amploarea, forma sau chipul pe care îl ia. Pentru îndeplinirea acestui deziderat însă, evident că memoria nu este suficientă sau nu este sigură.

„Pentru ca oamenii, la un moment dat al istoriei lor, să reziste barbariei – spunea Pascal Bruckner – e nevoie de un element imponderabil, o tresărire, un miracol care să-i salveze de dezonoare şi să-i împingă să spună nu, învingînd insuportabilul”. Deoarece, adaugă Bruckner, „după această tresărire, după această decizie absolut inaugurală a libertăţii se judecă o generaţie”.

Atîta doar că această „tresărire”, această libertate interioară dobîndită prin suferinţă, nu se produce fără iubirea întru Hristos. Mesaj pe care monahul Moise l-a transmis firesc şi cu o convingătoare căldură celor care i-au ascultat cuvintele.

M. Vaida