Se caută soluții pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar

România nu stă deloc bine la capitolul abandon școlar, mai ales în mediul rural. Așa cum arătam recent, potrivit ultimelor studii realizate pe acest subiect, suntem printre țările în care fenomenul abandonului este foarte răspândit, luând amploare și în contextul pandemiei.

Unii politicieni clujeni se implică prin inițiativele lor pentru a-l preveni și pentru a-l reduce.

Deputatul USR de Cluj, Oana Murariu, are o inițiativă în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului prin care încearcă să conștientizeze elevii pe teme legate de drepturile omului, pe subiecte precum incluziunea socială, fenomenul de bullyong, dar și abandonul școlar. Recent, ea a trimis către reprezentanții școlilor din mediul rural, adrese prin care cerea organizarea, la nivelul unităților de învățământ, unor cursuri pe aceste teme, iar până acum, au răspuns doar trei școli.

„Până acum au răspuns trei școli. Mai așteptăm răspunsuri pentru că este o oportunitate pentru elevi și sperăm că directorii vor fi deschiși în acest sens. Am discutat cu directorul Institutului Român Pentru Drepturile Omului în cursul săptămânii trecute pentru a îl informa și a planifica, astfel, deplasarea formatorilor/lectorilor în județul nostru după luna septembrie. La sfârșitul lunii august mă voi deplasa eu personal pentru a discuta cu conducerea școlilor respondente tocmai pentru a identifica particularitățile locale și oportunitățile tematicii cursului adaptat cerințelor fiecărei școli. Începând cu luna septembrie deja vom avea lucrurile clare din aceste perspective și va urma doar să se stabilească clar calendarul acestor cursuri. Mă bucură deschiderea respondenților și, totodată, mă îngrijorează numărul extrem de redus al celor care au confirmat interesul până acum. Conducerile școlilor au, astfel, o responsabilitate foarte mare în ceea ce privește conferirea sau, dimpotrivă, negarea unor oportunități elevilor”, a declarat Oana Murariu.

La rândul său, deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu, enumeră câteva măsuri pe care USR le-a tot menționat de-a lungul timpului, în vederea prevenirii și diminuării acestui fenomen: „Masa caldă în toate școlile ; programul Școală după Școală- axat pe învățământ remedial în toate unitățile unde este nevoie; măsuri suplimentare de atragere de profesori buni în comunitățile dezavantajate ; flexibilitatea întrării în cariera didactica pentru voluntari care vor sa vina prin programe (vezi Teach for Romania) în comunitate dezavantajate; rezolvarea definitiva a problemelor de transport și a burselor sociale ; adăugarea unor programe de burse integrale pentru învățământul tehnologic în afara orașului care sa acopere costuri de cazare (internat, masa, studii); creșterea numărului de consilieri școlari care împreună cu mediatorii sociali să găsească soluții pentru cazul fiecărui copil aflat în risc de abandon școlar”.

Și deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa, atrage atenția asupra unor măsuri simple. „Abandonul școlar cred că ar putea fi redus foarte mult prin măsuri simple. O măsură ține de hrană – extinderea programului de hrană caldă în școli – dar o hrană sănătoasă, cu produse locale, furnizată de către cantine locale; deci nu soluții per județ care să crească riscul corupției – vezi cazul merelor super chimizate poloneze achiziționate de CJ la supra-preț. E o soluție care se aplică cu succes în Franța. Înlocuirea actualei gustări cornul și laptele/mărul cu produse locale. O altă măsură ține de eliminarea materiilor de umplutură, ideologizante, care sunt, cel mult, capitole ale materiilor clasice: educație fiscală, socială, de mediu, civică, tehnologică, de gen, sexuală șamd. Sunt materii unde se pierde vremea (văd programa și practica în cazul copiilor mei care pierd vremea, deși sunt la școli foarte bine cotate) sau unde sunt ideologizați. Ar trebui să rămână doar materiile clasice, dar îmbinate cu activități practice. Adică se învețe lucruri utile, să nu se piardă vremea și să primească o masă bună și caldă. Lucruri elementare, care vor atrage prin utilitatea și eficiența lor.

Un alt aspect îl reprezintă diminuarea la maxim al utilizării ecranului la preșcolari și la cei din ciclul primar și gimnazial. Tot mai mulți copii devin copii CES din cauza efectelor nocive ale ecranului la vârste mici. De asemenea, derularea unor acțiuni de conștientizare a părinților de acest flagel”, a afirmat parlamentarul clujean.

Deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin, este, la rândul său, preocupat de problema abandonului școlar, iar în acest sens a adresat o întrebare Ministerului Educației. În răspunsul primit, soluțiile și măsurile enumerate sunt de natură financiară și organizațională. Dintre acestea amintim mai multe strategii elaborate și programe cum ar fi programul Euro 200 de acordare a unui ajutor financiar pentru achiziționarea de calculatoare, programul Masă caldă, programul Bani de liceu, programul Tichete pentru grădiniță, programul Bursa profesională sau programul A doua șansă. O altă măsură vizează implementarea de către Ministerul Educației a proiectului Mecanismul de detecție Timpurie și intervenție pentru copiii în risc de abandon sau în situație de abandon, finanțat de Comisia Europeană, iar o alta are în vedere demarararea și implementarea unui program de tip Școală după școală, pentru elevii care nu au avut acces la activitățile în sistem online. Totodată, dată fiind participarea mai redusă la educație a populației de etnie romă s-au avut în vedere acțiuni orientate către copiii aparținând acestei etnii care s-au concretizat într- serie de demersuri, se mai arată în răspunsul oferit de Ministerul Sănătății.

E necesară o regândire a sistemului

Pe de altă parte, psihologul Daniel David, rectorul UBB Cluj, consideră că ar trebui tratată „cauza”, nu efectele, adică, mai degrabă ar trebui regândită întreaga paradigmă a învățământului preuniversitar, decât căutate soluții pentru a trata niște „simptome”. „Sunt două probleme majore pentru învățământul preuniversitar care se leagă, și anume abandonul școlar care vine mână-n mână cu analfabetismul funcțional. Nu doar că mulți copii renunță la școală, dar și cei care rămân în școală nu reușesc să dobândească competențele de care ar avea nevoie. Deci cele două se combină iar asta arată că trebuie schimbată din rădăcină întreaga conceptualizare, întreaga paradigmă a învățământului preunicersitar, de la modul în care este gândit curriculumul, modul în care sunt gândite bursele, banii care sunt implicați, la inclusiv statutul profesorului, pentru a avea profesori de calitate”, a declarat Daniel David.

Cifrele nu mint

Tema abandonului școlar a revenit în actualitate odată cu apariția, în urmă cu aproximativ o lună, unui studiu îngrijorător. Concluziile acestuia, intitulat „România cu un singur chip” releva decalaje alarmante în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială, accesul populației la servicii medicale, educația copiilor și nu numai, între România de la sat și cea de la oraș. Acest studiu a venit în completarea altuia, dat publicității lunile trecute, conform căruia 15% dintre tineri, la nivel național, abandonează școala.

Astfel, în „România cu un singur chip” ni se arată că în 17 județe din țară mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat, în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situația este similară în 15 județe. Totodată, la nivel național, 1 din 66 persoane din mediul rural primește ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban.

Din fericire, la acest capitol și mai ales în ce privește măsurile luate de autorități pentru prevenirea și reducerea acestui fenomen, Clujul stă relativ bine. În județul nostru, un număr de 38 de unități de învățământ preuniversitar vor beneficia de sprijin financiar pentru aplicarea unor măsuri de natură să contribuie la reducerea abandonului școlar. Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reformă/ responsabil pentru Componenta C15 – Educație – PNRR, a semnat acordul cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj, pentru implementarea investițiilor specifice Schemei de Granturi din cadrul Programului Național de Reducerea Abandonului Școlar (SG-PNRAS) în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Cluj, selectate ca beneficiare.

Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut