Scutul antirachetă – un exemplu de “smart defence”

Kommersant

Criza economică şi dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a-şi eficientiza operaţiunile au stimulat conceptul de “smart defence”, care va fi promovat inclusiv la Summitul de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvînt al NATO, Oana Lungescu.

Pe de altă parte, ea a arătat că “smart defence” nu constituie o “acoperire a găurilor pe termen scurt” şi a explicat că statele îşi asumă obligaţii pe termen lung de a coopera cît mai strîns cu putinţă. Este vorba de solidaritate transatlantică şi de o distribuire corectă a presiunii financiare cu ajutorul abordărilor novatoare. spus Oana Lungescu.

“NATO practic nu are o armată proprie, iar pentru realizarea diferitelor operaţiuni, statele membre îşi pun la dispoziţia organizaţiei forţele militare proprii. Criza a avut o influenţă mare asupra bugetelor naţionale alocate apărării. Cu toate acestea, noi trebuie să fim siguri că şi acum şi în viitor vor avea destule forţe şi resurse pentru a răspunde tuturor provocărilor în domeniul securităţii. Noi nu putem cheltui mai mult, prin urmare, trebuie să cheltuim mai chibzuit. Acesta şi este sensul conceptului de “smart defence”, a explicat purtătorul de cuvînt al Alianţei. “Este vorba de stabilirea priorităţilor, de specializare şi de identificarea unor soluţii interstatale la problemele comune. Lucrînd împreună, statele vor putea obţine condiţii mai bune în industria militară, să cheltuiască de o manieră mai eficientă resursele şi să obţină un potenţial militar, cum nu şi-ar putea permite individual”.

Întrebată dacă acest concept de “smart defence” va fi aplicat şi în cazul scutului antibalistic, ea a afirmat că “apărarea antirachetă este deja o apărare inteligentă”. “Ea se bazează pe cooperare între state şi oferă un nivel de securitate, pe care statele nu şi l-ar putea asigura de o manieră individuală. În acest proiect deja sînt implicate cîteva state. La etapa actuală, cea mai mare contribuţie este, evident, a SUA, dar statele europene pot pune la dispoziţie elemente suplimentare, cum ar fi interceptori sau radare”, a exemplificat Oana Lungescu.

Astfel, Olanda şi-a anunţat intenţia de a moderniza patru nave cu radare, Germania este dispusă să ofere sistemele sale Patriot, iar Turcia, Spania, România şi Polonia au acceptat să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului american de apărare antirachetă. NATO va controla şi gestiona sistemul în întregime prin intermediul centrului de comandă de la baza Ramstein din Germania. “Împreună elementele sistemului pot realiza mai mult decît individual. Aceasta şi este esenţa apărării inteligente”, a concluzionat Oana Lungescu, îndemnînd Rusia să coopereze mai strîns în domeniul apărării antirachetă.