Scriitori clujeni în revista CONVORBIRI LITERARE nr. 5/ 2026

Ion Creangă, Scrieri integrale

În acest an, revista CONVORBIRI LITERARE, fondată de Societatea Junimea din Iași, la 1 martie 1867, aniversează 30 de ani de când a început seria a unsprezecea, din 1 decembrie 1995, prin numirea scriitorului Cassian Maria Spiridon în funcția de director. Toate acestea înseamnă, acum, în mileniul II, fără a rosti cuvinte mari, 3 decenii de apariții lunare a publicatiei de literatură și artă și 30 de întâlniri anuale cu prilejul Zilelor revistei „Convorbiri literare”, organizate cu sprijinul Primariei Iași și al altor susținători. În anul 2027 revista Convorbiri literarere, Iași, va împlini 160 de literatură pentru toți. Scriitorul (poet, eseist, prozator) Cassian Maria Spiridon raportează în editorial însemnatatea fără egal a ceea ce a marcat și evidențiază pe un ton propriu literatura națională românească. Sigur, o astfel de performanță poate stârni invidii în rândul celor mai puțin putincioși ori al celor dominați de orgolii bolnave. Dar redacția de la Iași, având model Societatera Junimea și viziunera ei asupra culturii autohtone a continuat cu folos pentru scriitorimea română să se păstreze pe „direcția nouă” (veche de aproape 160 de ani), aceea a literaturii de valoare, aceea de sprijin a producțiilor de talent ale tinerilor, aceea a esteticii formelor desfășurate pe un fond sănătos intelectual.

Aproape toți membrii filialei USR Cluj au publicat în paginile acestei reviste, unii în mod constant, ca reponsabili de rubruci, alții cu intermitențe. Deschisă întregii țări și întregului spectru literar, au fost evitate sectarismul și infeudarea revistei unei grupări sau alteia, singura politică redacțională fiind literatura și promovarea unei critici temeinice și la obiect asupra operelor ce apar, fie românești, fie universale. Actuala echipă a redacției este după cum urmează – director: Cassian Maria Spiridon, redactor șef: Mircea Platon, redator șef adjunct: Marius Chelaru, secretar general de redacție: Dragoș Cojocaru, redactor: Liviu Papuc.

În acest număr semnează articole de fond, Ana Blandiana (Poezie și proză sau ce se vede în oglindă – „…un scriitor nu este doar cel ce scrie ceea ce vede, el descoperă ce însemnă ceea ce a văzut”), Ion Papuc (Lumea fără margini sau schimbarea radicală – „…pentru schimbare, poate chiar o inversare a direcției de rotație a pamântului”), Gheorghe Grigurcu (Privind pe stradă mulțimea – aforisme, maxime, apoftegme, ziceri, citate fulminante, butade, aporii), Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi, Adrian Cioroianu (Îndreptar amical de citire a hărților [I]. Despre ce înseamnă a citi harta și despre Iran) și Mircea Platon (Între „infectul și microbosul aer” al orașelor și ozonul schimnicesc. Despre contactul omului civilizat cu rămășițele trecutului [VIII] – comentarii la articole de presă, din anii 1909-1915, scrise de preot N. Daringa din Tg. Frumos și Emil Th. Vasiliu, la „Mănăstirea Văratec”).

Comentarii literare critice și recenziale: Ioan Holban are în colimator „prozatori români de azi”, rubrică pornită anul trecut; în episodul prezent se ocupă de scrierile prozatorilor Ileana Popescu Bâldea, Mircea Aanei și Vasile Iancu. Daniel Cristea-Enache analizeaza noul roman semnat de Gabriel Chifu, Trenul, Ed. Cartea Românească, 2025. Ioan Lascu ia în seamă antologiile literare, fie de autor sau colective, fie cronologice sau sincronice. Cea mai recentă este 100 de poeți români de azi și poemul lor identitar, după o idee de Mihai Barbu și Dumitru Augustin Doman, 2026. Constantin Dram are în vedere romanul Acul de aur și ochii Glorianei de Radu Paraschivescu, Ed. Humanitas, 2026. Otilia Ungureanu, în cadrul rubricii Critica criticii, se ocupă de volumul Românii din Ucraina: teme, probleme, dileme de Ștefan Hostiuc, apărut la Ed. Dpuk Apm, Cernăuți, 2026, în care autorul deschide un orizont al responsabilității colective, unde cultura, educația și solidaritatea devin instrumente esențiale de supraviețuire identitară. Adrian Dinu Rachieru analizează opera lirică și politică a poetului Dorin Tudoran, luând în considerare lucrări dedicate poetului de Gabriel Andreescu, Adrian Marino, Robert Șerban și volumele proprii: Eu, fiul lor: dosar de securitate (ediție ingrijită și prefațată de Radu Ioanid, postfață de Nicolae Manolescu, Ed. Polirom, Iași, 2010, și De bunăvoie, autobiografia mea, postfață de Florin Daniel Dincă, Ed. Amphion, Bacău, 2020. Vasile Spiridon se oprește asupra romanului Meserii nerecomandate femeilor de Gabriela Adameșteanu, apărut la Ed. Polirom, 2025. Ovidiu Pecican – schimb de scrisori între Constantin Noica și Mircea Eliade (aflat în USA), corespondență din anii 1976-1987, despre proiectele la care lucra filosoful român, viitoare cărți: Despărțirea de Goethe și Devenirea întru ființă.

În cadrul rubricilor Actualitatea literară, Literatura azi și Istorie literară își aduc contribuția criticii Mihaela Grădinariu, Luiza Negură, Adrian G. Romilă, Livia Iacob, Daniel Mariș, Cristina Scarlat, Iulian Boldea, Valentin Coșereanu, Elena Brândușa Steiciuc, Pompiliu Crăciunescu, Gellu Dorian.

Dintre multele materiale de interes, mai semnalez articolul despre proverbe, respectiv despre o antologie de proverbe nipone, de Marius Chelaru și apariția la Ed.Junimea, Iași, 2026, a volumului Ion Creangă, Scrieri integrale: Povesti, Povești corozive, Amintiri din copilărie, Povestiri didactice, Versuri originale, Poezii populare, Rostiri, zicatori, cuvinte, Articole, Articole polemice, Teatru, Corespondență, postfață de Adrian Dinu Racheru, ediție îngrijită de Constantin Parascan (v. pag. 185).

Virgil RAȚIU