Schimbările climatice din ultimele două milenii, analizate prin studierea Gheţarului Focul Viu

O echipă de cercetători români va încerca să afle, prin analiza unei carote extrase din Gheţarul Focul Viu, situat în Parcul Natural Apuseni, ce va fi studiată inclusiv în laboratoare din străinătate, cît de mult s-a schimbat temperatura în ultimele două milenii şi în ce măsură aceste modificări climatice au afectat vegetaţia, informează AGERPRES.

Cercetători de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” – Departamentul Cluj şi Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava au extras o carotă de circa cinci metri din gheaţa perenă care se găseşte în Focul-Viurezervaţia ştiinţifică a acestei peşteri, probele urmînd să fie studiate în laboratoare din România (Suceava), Anglia (New Castle), Italia (Milano) şi Polonia (Gliwice), se menţionează într-un comunicat transmis AGERPRES de către preşedintele A.S. Sfinx Gîrda, Christian Ciubotărescu.

În acest gheţar subteran sînt conservate informaţii privind structura şi dinamica pădurii din zona în care se află peştera, precipitaţiile care au căzut (tipul, frecvenţa şi intensitatea acestora), precum şi eventualele erupţii vulcanice din Europa care ar fi putut influenţa clima locală, arată sursa citată.

“Scopul acestui studiu este reconstituirea schimbărilor climatice care au afectat Europa Central-Estică în ultimii circa 2.000 de ani. Ne interesează, în principal, viteza cu care s-a schimbat climatul şi magnitudinea schimbărilor. Asta, deoarece cunoscînd ce s-a întîmplat în trecut, să putem înţelege mai bine schimbările din viitor”, a declarat, potrivit sursei citate, Aurel Perşoiu, cercetător la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” – Departamenul Cluj şi la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava.

Pentru a obţine această reconstituire s-a făcut un foraj de mai mulţi metri adîncime în Gheţarul Focul Viu, al doilea ca vechime din România (dar şi din Europa), după Gheţarul Scărişoara.

“Analizînd această gheaţă vom putea răspunde la întrebări precum: cît de mult s-a schimbat temperatura în ultimii 2.000 de ani, cînd au avut loc schimbările de temperatură, cît de rapide au fost aceste schimbări. Analizînd şi polenul prins în gheaţă, am putea răspunde în ce măsură aceste schimbări climatice au afectat şi vegetaţia. (…) Sperăm să avem un răspuns la aceste întrebări la sfîrşitul anului viitor, cînd vom termina de analizat carota extrasă”, a menţionat cercetătorul Aurel Perşoiu.

Gheţarul Focul Viu a fost menţionat ca obiectiv turistic de Czaran Gyula la începutul secolului al XX-lea şi descris mai apoi de Valeriu Puşcariu, în 1934. A fost studiat începînd cu 1948 de cercetătorii Institutului de Speologie “Emil Racoviţă” Cluj, prima hartă fiind realizată de prof. dr. Iosif Viehmann şi Mihai Şerban.

Sala, de circa 68 metri lungime şi 46 metri lăţime, adăposteşte un bloc de gheaţă cu un volum de circa 25.000 metri cubi, fiind al III-lea din România după Gheţarul Scărişoara şi Gheţarul din Avenul Borţig. Numele său vine de la fapul că, printr-o fereastră din tavanul peşterii, razele de soare care cad pe blocul de gheaţă îi dau acestuia un aspect de “fumegare”, ca şi cum ar adăposti un foc.

Gheţarul se află în pădure, la o distanţă de circa o oră de drumeţie de cea mai apropiată arteră de circulaţie, astfel încît echipamentele necesare (generator de curent, cablu, foreză etc) au fost greu de transportat pe poteci.

La reuşita acestei cercetări au contribuit şi Administraţia Parcului Natural Apuseni, prin avizarea studiului, personal de la Ocolul Silvic Sudrigiu şi de la Asociaţia Speologică “Sfinx” Gîrda, mai menţionează sursa citată.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.