Sarkozy încearcă să grăbească modificarea acordului Schengen

Libération

Valul populismului ameninţă astăzi una dintre marile realizări ale integrării europene: libera circulaţie a persoanelor. Dar la ce val se referea în postarea sa pe Twitter, preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, în timpul vizitei în România? La cel declanşat de partidul populist olandez de extremă dreapta PVV, condus de Geert Wilders, care blocheză aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar şi la cel al lui Nicolas Sarkozy, care, în încercarea de a cuceri electoratul de extremă-dreapta, repune în discuţie dreptul la liberă circulaţie în Europa.

“Francezii nu mai vor o Europă permeabilă”, afirma Nicolas Sarkozy, asumîndu-şi retorica Frontului Naţional de extremă dreapta, el avînd nevoie de voturile simpatizanţilor acestei formaţiuni în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 6 mai. “Acesta este mesajul pe care l-am auzit. Dacă Europa nu-şi poate apăra frontierele, atunci Franţa şi le va apăra singură”, a mai spus preşedintele-candidat, punînd în discuţie viitorul spaţiului Schengen.

În luna martie, el s-a pronunţat deja în favoarea “suspendării, sancţionării sau excluderii din Schengen a unui stat care nu-şi respectă obligaţiile” de a proteja frontiera externă a UE, făcînd aluzie la Grecia, poarta de intrare a numeroşi clandestini în Europa. Sarkozy a mai ameninţat şi cu suspendarea participării Franţei la acordul Schengen, dacă acesta nu va fi revizuit în cel mult un an. Ceea ce liderul de la Elysée pare să fi uitat este că ieşirea din Schengen echivalează cu ieşirea din UE, acordul Schengen fiind parte integrantă a tratatelor europene începînd cu anul 1997.

Ofensiva lui Sarkozy survine în momentul în care o revizuire a tratatului Schengen este în curs, proces lansat la presiunea Franţei după afluxul masiv de anul trecut al imigranţilor tunisieni pe insula Lampedusa. Obiectivul acestui demers constă în lărgirea posibilităţii, deja existente, dar limitată la numai cîteva zile, de a se restabili controalele la frontierele naţionale în cazul unui aflux masiv şi necontrolat de persoane clandestine. Problema a fost deja discutată de miniştrii europeni de interne la 8 martie, însă ministrul francez, Claude Guéant, a lipsit. Dar acum, înaintea turului doi al prezidenţialelor din Franţa, acesta se grăbeşte să repună chestiunea pe agenda discuţiilor, deşi aceasta este programată să fie dezbătută abia la reuniunea miniştrilor de interne din 26 mai.

“Pentru Claude Guéant este un fel de şedinţă de recuperare” a celei la care a fost absent, îl ironizează deputata europeană Hélène Flautre, membră a Comisiilor Libertăţi Publice, Justiţie şi Afaceri Interne şi Afaceri Externe. “Dar obiectivul electoral este evident şi există o anumită reticenţă la nivel european să se evoce subiectul sub această presiune”, a adăugat ea.

Pentru a readuce subiectul în discuţie, Claude Guéant a adresat o scrisoare preşedintelui UE, semnată şi de omologul său german, Hans-Peter Friendrich. Cei doi cer partenerilor europeni să se permită restabilirea controlului la frontierele naţionale timp de o lună, în cazul unor probleme la frontiera externă a spaţiului Schengen, perioadă care să poată fi extinsă dacă este nevoie.

“Noutatea constă în faptul că restabilirea controlului la frontierele naţionale va fi disociată de noţiunea de ameninţare gravă la ordinea publică. Altfel spus, Nicolas Sarkozy vrea să facă mai uşoară posibilitatea de a se recurge la restabilirea controlului”, crede Yves Pascouau, responsabil al programului Migraţie şi Diversitate în Europa la Centrul de Politici Europene de la Bruxelles.

“Se va lărgi o posibilitate deja prevăzută de tratatul actual, dar nu ştim cum restabilirea controlului la frontiera franceză va contribui la rezolvarea problemelor reale de la graniţa greco-turcă”, subliniază deputata europeană Hélène Flautre.

Insistenţa lui Sarkozy irită şi numeroase state membre ale UE. Astfel, într-un inteviu acordat săptămînalului german Der Spiegel, ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, califica propunerea franco-germană drept “foarte rea”. Aceasta este criticată şi de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, care crede că “liderii europeni ar trebui să dea dovadă de leadership în loc să caute să flateze extrema dreaptă”.

Iniţiativa franco-germană are deocamdată puţine şanse de reuşită. Comisia Europeană ar trebui să accepte să înainteze o propunere în aceste sens, ce trebuie aprobată de Parlamentul European, care s-a pronunţat deja anul trecut împotriva reintroducerii controalelor la frontierele interne. În plus, Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European a votat un text prin care se opune restabilirii acestui control pentru alte motive decît cele deja prevăzute, şi anume ameninţarea la ordinea publică şi la securitatea internă, respingînd implicit propunerea franco-germană.