Sărbătoarea FIII SATULUI la Buza

Aşezată pe unul din „colţurile” judeţului Cluj, Buza este un sat al …dimineţilor timpurii, deoarece locuitorii unui sat cu veleităţi exclusiv agrare încep munca atunci cînd soarele şterge cu primele raze roua dimineţii de pe terenurile roditoare, cultivate cu multă grijă şi eforturi istovitoare. Grîul, orzoaica, ovăzul, porumbul, cartoful, legumele şi plantele furajere ocupă trei sferturi din suprafaţa agricolă a comunei de pe hotarul cu bistriţenii.

„La noi se trăieşte exclusiv din agricultură”, ne-a mărturisit, cu vădită îngrijorare, duminică la amiază, primarul comunei, Czegher Ştefan, cel care încearcă de mai bine de 8 ani să implementeze mult mai bine modul de viaţă al buzenilor la dimensiunile valorice ale timpului prezent. Dacă facem comparaţie cu vreo zece ani în urmă, observăm că Buza este conectată cu asfalt la reţeaua rutieră naţională, renunţîndu-se la …catalige. Însă asfaltul începe să se întindă şi prin zona centrală a comunei pentru a uşura accesul la primărie , dispensarul uman, poliţie, biserici, cămin cultural şi unităţi de învăţămînt, iar proiectele eligibile depuse pe măsura 322 vor schimba radical centrul civic, unde se vor ridica clădirile noii primării şi a căminului cultural, se va construi un cămin cu o capacitate de 30 locuri pentru bătrîni, iar asfaltul va acoperi alţi 6,2 km de drumuri şi uliţe în sat. Se vor crea cîteva posturi în sistemul asistenţei sociale, dar agricultura va domina viaţa economică şi peste alţi 20 de ani, ne asigura primarul Czegher Ştefan.

Azi, cei 1300 de localnici au mai bine de 600 de vaci în lactaţie, 4500 de oi, 3000 de porci şi gîşte cît toate comunele din zonă laolaltă, prezenţa lor, albă şi gălăgioasă, asigurînd spectacolul zilnic pe rîturile dintre Buza şi Rotunda. Mai în glumă, mai în serios, completa primarul, „Buza poate fi numită şi localitatea podurilor şi podeţelor, deoarece, în ultimii doi ani, aici s-au construit şi montat nu mai puţin de 90 de asemenea trecători, lîngă cele 50 existente, distanţa dintre primul şi ultimul pod plantat fiind de zece kilometri”.

Cam aceasta este structura dinamică la zi a realităţilor la Buza, unde duminică s-a consumat cea de a 10- a ediţie a serbării tradiţionale „Fiii satului”, la care, ca şi la vot, nu a fost o prezenţă… de aplaudat, în schimb programul, croit de Primărie, Consiliul local şi CJCPCT Cluj a fost pe măsura aşteptărilor: nu au lipsit obişnuita slujbă religioasă, un Te Deum la Monumentul Eroilor, primirea oficialităţilor, între care şi vicepreşedintele Consiliului judeţean Vakar Istvan şi spectacolul folcloric, cu reprizele antrenante ale dansatorilor din Buza (români şi maghiari); ansamblurile artistice ale tinerilor din comunele vecine Cătina, Geaca, Palatca şi chiar din municipiul Gherla au prezentat tot ceea ce au mai frumos şi mai reprezentativ în repertoriu, chiar dacă a lipsit amplificarea necesară unui asemenea eveniment petrecut în aer liber. Apropo de sunet, la jumătatea spectacolului, au sosit orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” şi solistele Amalia Codorean Chindriş şi Mariana Morcan, al căror echipament tehnic a dat decibelii necesari şi calitatea dorită de publicul prezent. Zăbovind puţin asupra calităţii actului artistic de aici, nu putem să trecem neobservată prezenţa grupului folcloric „Tradiţii” din Ceaba şi dacă am spus Ceaba, am spus şi fraţii Ion şi Grigore Zegrean, care au adus pe scena din Buza adevărate valori ale tezaurului folcloric transilvănean în care cei doi solişti şi vatra unde au crescut şi s-au format ca artişti are inconfundabile carate valorice. Evoluţiile tinerilor solişti Emanuel Cîrstea, Tina Sărmăşan, Ioana Moldovan, soliştii din Odorhei şi localnicul Gheorghe Bala au completat panoplia acestei duminici frumoase la Buza, descreţind, temporar, frunţile truditorilor de aici, a căror muncă a fost serios compromisă de seceta şi căldurile tropicale ale acestei veri.

Dumitru VATAU