Sărbătoarea de la Crucea Iancului

 Cum era de aşteptat, şi în această a doua duminică de iulie 2015, toate drumurile au dus la Fîntînele. La împlinirea celor 167 de ani de la îndemnul Crăişorului Avram Iancu: “Sau punem pumnul în pieptul furtunii sau pierim”, la Crucea Iancului de la Fîntînele au urcat aproape 15 mii de clujeni şi din judeţele învecinate Sălaj, Alba şi Bihor, pentru a participa la cea de a 42-a ediţie a evenimentului ce comemorează eroismul şi dîrzenia cu care au luptat moţii şi moaţele pentru victoria împotriva agresorilor maghiari, care vroiau să pună… talpa şi pe teritoriul Apusenilor, ţinut bogat în lemn, aur şi alte zăcăminte ale solului şi subsolului.

Pe aceste semeţe piscuri legendare, Avram Iancu, Pelaghia Roşu, Nicolae Corcheş, Indrei Roşu şi alţi bravi localnici din Mărişel şi din alte sate ale Apusenilor, au oprit genocidul şi exterminarea românilor din propria lor ţară. Evenimentele istorice petrecute în 1848–1849 vorbesc despre eroism şi jertfă pentru salvarea libertăţii şi demnităţii naţionale, acestea rămînînd de-a pururi încrustate pe piatra muntelui, pe verticalitatea brazilor şi stejarilor, dar mai ales în conştiinţa generaţiilor prezente şi viitoare, care vor purta în suflet rezonanţa acestor virtuţi istorice simbolizate cum nu se poate mai bine de Crucea Iancului. Simbol al victoriilor obţinute împotriva trupelor conduse de Vaşvari şi camarazii săi. Ediţia din acest an a marii sărbători de la Fîntînele s-a desfăşurat după acelaşi ritual al anilor precedenţi, pe o vreme ce a ţinut cu organizatorii şi miile de participanţi, dar care a surprins prin lejeritatea accesului la cota celor 1200 m ai înălţimii, datorită asfaltării porţiunii de 6 km ce leagă Mărişelul de simbolica Cruce a suferinţei, drum ce înlătură acum oboseala maşinilor, dar care înnobilează geografia locurilor şi stîrneşte gustul pentru minunatul turism montan. Este genul de turism pe care vrea să-l amplifice primarul Traian  Mariş şi administraţia comunei pe aceste înălţimi, unde senina boltă cerească pare a se sprijini pe umerii Apusenilor, acoperiţi de odihnitoarele culori ale anotimpului.

Programul acestei ediţii a început cu slujba de pomenire a eroilor, ţinută de un sobor de preoţi în faţa Crucii Iancului, după care preşedintele Consiliului Naţional al Societăţii Cultural–Patriotice “Avram Iancu”, prof. Victor Bercea, a invitat oficialii Prefecturii Cluj, CJC, Poliţia Huedin, Primăria, Consiliul local, Şcoala Mărişel, Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu”, Primăriile Măguri Răcătău, Aghireş, Gilău, Mănăstireni, Huedin, Rîşca şi Beliş, Societatea “Avram Iancu” din Cîmpia Turzii şi Hunedoara, “Slujitorii Iancului” din Braşov, PNL, PSD, PSR, PMP şi Pm-10 Cluj la ceremonia de depunere a unor coroane de flori la Crucea Iancului, eveniment consumat în acordurile Imnului Eroilor.

A urmat o paradă a portului popular, după care atenţia mulţimii s-a concentrat pe scena permanentă, înnobilată cu ţesături artizanale locale, unde primarul comunei, dl Traian Mariş, i-a invitat pe scenă pe prefectul judeţului, Prof. univ. dr. Gheorghe Vuşcan, preşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Seplecan, pe primarii comunelor Beliş, Călăţele, Gilău, Măguri Răcătău, Mărgău, Săcuieu, Mănăstireni, Rîşca, primarul comunei Călineşti– Maramureş, preşedintele Societăţii “Avram Iancu”, Victor Bercea, parlamentari, consilieri judeţeni şi şefi ai serviciilor de la nivelul judeţului.

Salutînd prezenţa acestora şi a numerosului public, şeful administraţiei publice locale, după ce a subliniat importanţa evenimentului, a mulţumit sponsorilor şi a invitat la cuvînt prefectul, preşedintele CJC, pe preşedintele CNS “Avram Iancu’’, pe prof. Nicolae Şteiu şi Teodor Şandor, care sînt şi autorii unor importante volume monografice ale localităţii Mărişel şi ai unor cărţi ce rememorează personalitatea eroului Avram Iancu, a Pelaghiei Roşu şi a altor alţi corifei ai perioadei revoluţionare 1848–1849.

Amfitrion al programului cultural-artistic a fost cunoscuta noastră solistă de muzică populară Adriana Irimeş, care, cu vocea-i blîndă şi sufletul plin de poezie, a prezentat publicului solişti şi ansambluri folclorice ce puteau asigura necesarul scenic al unui festival folcloric de două zile. Însă, de data aceasta a fost şi mult şi bun, apreciau cei care nu au fost zgîrciţi la aplauze. Programul a debutat cu microrecitalurile a două vlăstare ale melosului popular, Andra şi Ana Maria Mariş, după care au urcat pe scenă “Nepoţii Iancului”, care au prezentat jocuri din zona Apusenilor şi chiar de mai departe, dovedind că au talent şi un bun instructor în persoana domnului Florin Rusu.

Într-o ordine aleatorie, au prezentat tot ce au mai frumos în repertoriu soliştii: Lavinia Mariş, Ioana Budae, Ioana Petran, Alina Florea Ploaie şi Livia Hetea, toate cu rădăcini în Mărişel; apoi… greii genului: Leontin Ciucur, Radu Ciordaş, Mihai Mariş (şi el mărişean), Florin Roşanu, Mariana Morcan, Florina Trif, Ioana Morar, Amalia Codorean Chindriş, Florin şi Florina Ninsu Mariş, Nicolae Turcu cu grupul “Izvoarele” şi Adriana Irimeş. La înălţime a fost, şi de această dată, formaţia tulnicăreselor din Beliş. Frumuseţea jocului şi a portului tradiţional românesc a fost evidenţiată de evoluţia dansatorilor din ansamblurile “Cununa Someşană’’ din Floreşti, “Craii Apusenilor” din Beliş, “Măgura” din Călăţele, dansatorii din Vălenii Maramureşului, “Datina” din Mărişelu Bistriţei, “Buciumul”, taraful din Mărişel şi  Orchestra “Cununa Transilvană”. Amuzamentul zilei a fost asigurat de Rabă, în postură de poliţist turmentat.

Evenimentul de la Fîntînele, în măreţia sa legendară, a încărcat, cum nu se putea mai bine, încă o pagină de mare cinstire pentru acest ţinut plin de istorie, în care s-a împlinit unicul dor al vieţii lui Avram Iancu, acela de a-şi vedea naţiunea fericită.

Felicitări organizatorilor, în care pionul principal a fost Primăria acestei unităţi administrativ-teritoriale, aflată  la înălţime atît la propriu, cît şi la  figurat.

Pagină realizată de

Dumitru VATAU