Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular românesc – Jocu’ la şură, ediția 2019

Felicitări, felicitări, felicitări! Să spunem și noi de trei ori: felicitări! Adresate de către domnul prof. dr. Zamfir Dejeu, cercetător științific la Institutul ”Arhiva de folclor a Academiei Române”, filiala Cluj, organizatorilor, gherlenilor și celui care a gândit, coordonat și realizat acest proiect, Constantin Istici, încă din anul 2000. Proiect selectat de către Institutul Cultural Român spre a fi prezentat la Strasbourg, cu ocazia manifestărilor culturale dedicate României, la începutul anului 2007, când țara noastră a pășit în Comunitatea Europeană.

Un proiect frumos și valoros, bazat pe autenticul folclorului tradițional românesc, așa cum l-a definit cercetătorul științific Zamfir Dejeu, care a vorbit despre jocul tradițional al satului românesc, exemplificând cu jocuri din mai multe zone folclorice ale țării, și anume: Feciorește din Corușu, Fecioreasca fetelor din Crihalma – zona Brașovului, Fecioresc din Boiu – Hunedoara, Românește de-nvârtit, din Boju – Cojocna, Hora nevestelor din Roșia de Secaș – Alba, Învârtită din Boiu, prezentate de către Asociația culturală, de interes național, Someșul Napoca. Sunt jocuri tradiționale, componente ale dosarului de intrare a Jocului Fecioresc în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO, la care omul de știință și-a adus aportul, fiind coordonatorul acestui proiect.

Merită să menționăm organizatorii acestei sărbători: Primăria Municipiului Gherla, Casa Municipală de Cultură Gherla, Ansamblul „Zestrea” și „Tradiții” din Gherla, în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Societatea Cooperativă – Oraș Gherla, care și-au dat mâna pentru sprijinirea acestui proiect în bune condițiuni, iar vremea însorită, extrem de plăcută, cu nuanțe palide de toamnă, a fost și ea alături de cei prezenți.

A fost cu adevărat o sărbătoare a gherlenilor, veniți în număr mare, o sărbătoare a folclorului tradițional, anul acesta având ca generic „Ediția rapsozilor”, proiectul fiind unul educativ, în primul rând, pentru tinerele generații, așa cum menționa realizatorul acestuia, Constantin Istici, lucru pe care l-am și descoperit prin prezența mai multor generații, până la copii, în rândul jucăușilor, umăr la umăr cu vârstnicii, de la care au ce învăța – atât jocul tradițional, dar și horitul.

Și de această dată au fost invitați rapsozi și jucăuși de primă mână, care au pigmentat și au întreținut voia bună, dând savoarea de sărbătoare a evenimentului, începând cu jucăușii mai sus amintitului ”Someșul Napoca”, un ansamblu cu peste 45 de ani de activitate, care a reprezentat țara la toate marile festivaluri internaționale de pe toate continentele, deținător al unui repertoriu cu adevărat de excepție, pentru care a fost răsplătit cu mari premii, la nivel național și internațional.

Programul muzical a fost susținut de: grupul instrumental „Trio transilvan” condus  de  Bob Alexandru Siminic, din Gherla, multipremiat la concursuri și festivaluri, inclus în arhivele de folclor din Tokio, Budapesta și România; muzicanții lui Rizea Vasile Șandorica, din Valea Largă, jud. Mureș, cu jucăușii de pe Câmpie, din Tritenii de Sus, jud. Cluj, incluși de asemenea în arhivele de specialitate din țară și străinătate; ceterașul Mihai Zegrean, cu jucăușii din Ceaba, jud. Cluj, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, inclus în arhivele de cercetare folclorice de la Paris, Tokio, Budapesta, Cluj și din SUA; „Lăutarii Gherleni”, un trio tradițional, format din mai tinerii instrumentiști Duțu Balint (primaș – ceteră), Filep Zoltán Balázs (contră), Fülöp Márton Lóránd (gordună – contrabas), laureat al Festivalului de tarafuri de la Drăgășani – Vâlcea, dar și cel al lăutarilor de la Gherla.

Au venit să întregească atmosfera jocului de pe Valea Someșului renumiți jucăuși din Gherla Ioan Lobonț, Ilie Țegean, Berchi Simion, Titel Jiman și alți jucăuși mai tineri, care au readus în prim plan renumitul joc bătrânesc din Bunești, un sat alăturat Gherlei și despre care a vorbit profesorul Ovidiu Todea, cercetător și practicant al jocului de pe Valea Someșului, el însuși un șlefuitor și formator al tinerelor generații de jucăuși. Din Negrești Oaș. jud. Satu Mare, au venit să ne farmece muzicanții și dănțăușii de la „Oașul”, în frunte cu apreciata interpretă Maria Tripon – un binecunoscut rapsod al folclorului oșenesc -, care ne-au încântat cu jocurile specifice „Dansului la Ciupercă”, din care nu au lipsit țâpuriturile lui Vasile Solomon (ceteră) și Mihai Zele (zongoră), dar și mai vârstnicul Berende Gheorghe (țâpuritor și dănțăuș), însoțiți de Finta Floare – meșter popular, declarată Tezaur Uman Viu UNESCO, și Hotca Floare, de asemenea, meșter popular, declarat „Luminător al Satului”, care au uimit publicul cu frumoasele costume populare prezentate, adevărate nestemate, lucrate în cel mai pur meșteșug tradițional, amândouă trecute de 75 de ani.

Din Idicel-Pădure, jud. Mureș, au venit Mihai Moldovan, un rapsod cu șarm, un povestitor și jucăuș talentat în toate, cunoscut publicului de la Televiziunea Română, emisiunea „O vedetă populară”, inclus în arhivele de folclor din țară și străinătate, alături de mama sa, Rafila Moldovan, octogenară, care a îmbrăcat unul din cele mai superbe costume populare care au fost prezentate la această manifestare vreodată – rapsod complet, poetă tradițională, meșter popular, lăsată de la Dumnezeu cu o voce superbă, inclusă în arhivele de folclor din România, Japonia, Ungaria, America etc., declarată Tezaur Uman Viu UNESCO. Cu un timbru vibrant și un glas duios, totodată, Dezső Erzsébet, trecută peste 82 de ani, o interpretă – rapsod a folclorului maghiar, din Suatu, jud. Cluj, inclusă în arhivele de cercetare folclorice ale Institutelor din Cluj, Budapesta, Tokio etc., a încălzit inimile ascultătorilor prin cântecele doinite, din repertoriul atât de bogat pe care îl deține.

Din localitatea Delinești, jud. Caraș Severin, Văcărescu Petru – Barbu, un rapsod al Banatului, și el inclus în arhivele folclorice din țară și străinătate, a adus cu el frumoasele doiniri, dar și jocuri bănățene, interpretate vocal, cât și instrumental, la fluier și taragot.

Naistul și omul de cultură, multipremiatul Constantin Istici, laureat și al Festivalurilor Maria Tănase,  Maria Lătărețu, Toamna Buzoiană, Flori de Mai – Iași, cu o activitate extrem de bogată, despre care ar trebui scrisă o carte, întors de curând din Elveția, unde a încântat publicul în cadrul unor manifestări culturale, dedicate celor două țări, a înfiorat publicul cu doinele și cântecele haiducești aduse din Oltenia – el fiind oltean de origine -, cântate la nai. Să menționăm că tot el este și cel care a dus greul organizării și desfășurării acestui proiect, având rolul de staroste, chizeș, prezentator, cum vreți să-i spuneți, care nu este deloc ușor, documentarea și spontaneitatea fiind unele din atuurile principale pentru cursivitatea manifestării, ori el le-a demonstrat din plin. Pentru toate acestea a fost felicitat și de către prof. dr. cercetător Zamfir Dejeu, care a fost prezent și la ediția de anul trecut cu echipa de cercetare coordonată de domnia sa, din care a fost invitat să facă parte și Constantin Istici, pentru a filma un moment folcloric documentar, special, inclus într-un nou proiect, ce urmează a fi propus comisiei de evaluare a UNESCO.

Încântătoare a fost prezența grupului tradițional de jucăuși, de toate vârstele, din comuna Cășeiu și satele limitrofe, în special Guga, care au fermecat lumea cu frumoasele lor costume, cu jocurile satului, aduse în cea mai curată formă tradițională. Să menționăm „Roata de la Guga” sau „Roata-n patru”, dar și „Șapte pași”, jucat într-un fel spectaculos, printre jucăuși descoperindu-l și pe primarul comunei, Boldor Silviu. Prezența lor, a fost însoțită și de organizarea unei valoroase expoziții etnografice, cu frumoase costume populare – tradiționale, lucrate manual, toate cu o vechime de peste cinzeci de ani, dar și obiecte casnice – gospodărești, care au trezit curiozitatea celor prezenți, toate aparținând Muzeului etnografic al Centrului Turistic Cășeiu, de care se ocupă inimoasa și iubitoarea de folclor, Anca Petruș.

Să menționăm că au fost decernate, din partea organizatorilor, Diplome de Merit și Diplome de Excelență tuturor acestor valori ale culturii tradiționale românești, care au știut să conserve și să promoveze acest tezaur inestimabil în rândul tinerelor generații. Și, să menționăm și premiile pe care o comisie de jurizare le-a acordat unor participanți dinafara invitaților, care s-au făcut remarcați prin evoluția lor dezinvoltă, la această sărbătoare: Chiorean Ioan, din Triteni, jud. Cluj – premiul pentru cel mai bun horitor, Ciupei Laura, jud. Cluj – pentru cea mai bună horitoare, Finta Floare și Hotca Floare, jud. Satu Mare – pentru autenticitatea costumeleor, Oana Băilă şi Septimiu Rusu din Cluj-Napoca – cel mai frumos costum, Raluca Ilea – cel mai frumos costum de fată, Alexandru Botiş din Ceaba – cel mai bun jucăuş de peste 60 de ani, Gabriel Bogdan din Căşeiu – cel mai bun jucăuş, Marcel Mârza și Adela Mârza – cel mai bun cuplu de jucăuşi (aici îi mai amintim pe Dorin Moisa şi Oana Moisa din Cluj-Napoca),  cea mai frumoasă pereche în costum popular – soţii Mihai şi Firuţa Moldovan din Ideciu de Sus şi, în sfârşit, premiul pentru cel mai autentic şi valoros costum popular – Rafila Moldovan, din Idicel.

La sfârşitul evenimentului, pe platoul de pe terasa Grădinii de vară din parcul municipiului Gherla s-a încins o horă cum nu a mai văzut oraşul de pe Someş,  alături de câştigători şi ceilalţi participanţi la „Jocu’ la şură” dansând toţi cei aflaţi acolo.

SZEKELY Csaba