Sărbătoarea benzii desenate la ASTRA Dej

Sala de festivități a Protopopiatului Dej a găzduit, la sfârșitul săptămânii trecute, una dintre cele mai reușite activități, din acest an, organizată de Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA, având ca invitați trei personalități dedicate istoriei și benzilor desenate: Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România și cel mai important critic și istoric român din domeniul benzilor desenate, Gabriel Virgil Rusu, istoric și talentat desenator și György Györfi-Deák, prozator SF, eseist, traducător, grafician ilustrator și de asemenea, un pătimaș colecționar de BD. Trei oameni minunați care s-au întâlnit la Dej pentru a-l sărbătorii împreună cu astriștii dejeni pe celebrul Pif le chien, personajul de bandă desenată creat, în 1948, pentru cotidianul L’Humanité, de José Cabrero Arnal. Amfitrion și moderator, ec. dr. Radu Gavrilă, președintele ASTRA Dej.

Sub titlul generic „Cu PIF pe plaiuri mioritice”, oaspeții au susținut prelegerile: „Celebrul personaj PIF la 75 de ani” (Dodo Niță); „Aspecte ideologice în benzile desenate ale revistei PIF Gadget” (Gabriel Virgil Rusu) și „PIF în românește și în ungurește (extrase)” (György Györfi-Deák), prelegeri bogate în informații, prezentate și ilustrate atractiv, cu umor și multă simpatie pentru un public deosebit de receptiv. Și ușor nostalgic, aș putea spune. Mai ales că, nu au lipsit nici expozițiile de cărți și reviste de benzi desenate (vechi și noi), respectiv, „Expoziția de carte Dodo Niță” și expoziția „Istorie și bandă desenată: Românii și comoara lui Decebal”, cuprinzând o selecție de desene din viitoarea carte-album semnată și ilustrată de Gabriel Virgil Rusu. Și pentru că BD-ul nu se pierde, cel mult se transformă, tânărul Ionuț Goșan a prezentat câteva numere dintre cele mai cunoscute reviste românești de BD, Manga și Marvel, populare mai ales în rândul adolescenților. Nu în ultimul rând, cu acest prilej a fost lansată și broșura „Banda desenată – o bucurie eternă”, supliment al revistei ASTRA – Artă și Literatură, care apare semestrial la Dej.

Ar fi foarte multe de spus și scris despre cei trei conferențiari și despre benzile desenate despre care au vorbit, de departe cele mai populare din perioada comunistă fiind Pif Gadget și Rahan, ambele aduse din Franța pe baza unei înțelegeri cu comuniștii francezi. Dar și despre BD-ul autohton.

Răsfoind Istoria benzii desenate românești (1891-2010) de Dodo Niță și Alexandru Ciubotariu, apărută la Editura „Vellant” în 2010, cei interesați pot găsi multe informații, unele inedite, despre diversele publicații care au găzduit de-a lungul timpului bandă desenată, de la Amicul copiilor, care a apărut pe 1 aprilie 1891 „sub președenția lui B.P. Hașdeu” și până la cele de după 1989, Universul copiilor, Start 2001, Carusel etc.

Potrivit autorilor, în perioada comunistă, BD-ul românesc s-a axat, explicabil prin ideologia partidului unic, mai ales pe subiecte istorice, cel puțin în reviste ca Luminița și Cutezătorii. Cu toate acestea, revistele din aceea perioadă: Licurici, Cutezătorii, Luminița, Arici Pogonici, Șoimii Patriei au reușit să impună și personaje noi sau au reluat cu succes altele mai vechi (pe Haplea, de exemplu). Tot în această perioadă s-au afirmat graficieni de valoare: Valentin Tănase, Puiu Manu, Sandu Florea etc. Unii dintre ei au ales exilul: Ed Arno, Ladislau Braum, Traian Marinescu, Felicia Avram, Mircea Arapu, Livia Rusz. Alții, precum Sandu Florea, care a emigrat SUA, au obținut viza după 1989. Dodo Niță a mai publicat la Craiova, o primă Istorie a benzii desenate românești, iar în 1996, un Dicționar al benzii desenate din România. Alexandru Ciubotariu este el însuși un practician al benzii desenate, un grafician cu expoziții în Franța, Polonia, Cehia, Maroc, Grecia, Serbia, Portugalia.

O surpriză plăcută, pentru mine (și nu numai) a fost să descopăr numele graficienei Livia Rusz, (n.1930 în Cluj), absolventă a Institutului „Ion Andreescu” din Cluj Napoca și ilustrator la revista Napsugár, echivalentul revistei Luminița, în limba maghiară. Cunoscută pentru ilustrațiile la traducerea cărții lui Tolkien, The Hobbit (apărută în românește în 1975, la Editura Ion Creangă, sub titlul O poveste cu un Hobbit), în aprilie 2006 a fost invitată de onoare la Salonul româno-maghiar de bandă desenată de la ICR Budapesta.

Ca să închei, în ton cu atmosfera exuberantă care a dominat întâlnirea dejenilor cu banda desenată, pot spune parafrazându-l pe György Györfi-Deák: O fi BD-ul doar un hobby, dar sigur e unul cultivat cu profesionalism, de profesioniști!

Magdalena Vaida