„Sărbătoare de suflet” la ASTRA Dej

La împlinirea a 153 de ani de la constituirea Despărțământului Dej al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, astriștii dejeni și invitații lor – Mircea Popa (Cluj), Ioan Boțan, Floarea Pleș (Năsăud), Doru Catană (Reghin), Alina Talpoș (Șomcuta Mare), Valeria Bilț (Târgu Lăpuș), Măriuca Rădulescu (București) și alții – au sărbătorit evenimentul, marți, 4 iulie, la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.

În 1869 Asociațiunea Transilvană, înființată în 1861, hotărăște organizarea în teritoriu sub formă de despărțăminte. În protocolul de atunci se prevedea, la paragraful 12, înființarea Despărțământului Dej din Comitatul Solnocului Interior, ceea ce s-a și întâmplat la 4 iulie 1870, deschizându-se pe această cale „o fereastră spre lumină și cultură” în orașul de pe Someș. Amfitrion și moderator al reuniunii a fost ec. dr. Radu Gavrilă, președintele Despărțământului Dej al ASTRA.

După slujba de parastas dedicată memoriei astriștilor trecuți în neființă, oficiată de prof. univ. dr. pr. Ioan Chirilă și părintelui Iuliu Teodor Leach, a urmat conferința „ASTRA – depășire a Golgotei culturii române; biruință atunci, model pentru azi”, prelegerea susținută de prof. univ. dr. pr. Ioan Chirilă constituind o incitantă incursiune în cultura și istoria spiritualității ortodoxe din Transilvania secolului XIX și începutul secolului XX. Evidențiind activitatea episcopului și apoi mitropolitului Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, Andrei Șaguna, în ce privește dezvoltarea învățământului românesc, inclusiv în mediul rural, prof. dr. Ioan Chirilă, a subliniat importanța acordată de acesta nu doar înființării de „incinte”, ci și de alcătuirea de programe și de manualele după care să învețe atât cadrele ce urmau a fi formate, cât și elevii. În 14 decembrie 1860, prin decret imperial va obține dreptul de a tipări manualele școlare bisericești pentru întreaga Transilvanie, Arad, Vârșeț și Bucovina. Vor fi publicate cărțile sale de Drept Canonic, ca manuale pentru viitorii preoți din Seminarul de la Sibiu, precum și cele legate de istoria bisericească din Transilvania, astfel că, în mod firesc, se va forma o elită de confesiune ortodoxă, creând echilibrul atât de necesar în acest areal geografic. În 1861 ia naștere Asociațiunea ASTRA, în cadrul ședinței inaugurale de la Sibiu (23 octombrie) fiind ales comitetul de conducere format din: Andrei Șaguna – președinte, Timotei Cipariu – vicepreședinte și George Bariț – secretar. În 1870, Șaguna a fost ales membru de onoare al Academiei Române, o recunoaștere, a marilor sale merite culturale, bisericești și naționale. „Putem spune că toate măsurile pe care le-a inițiat sau la care a aderat nu au făcut decât să grăbească apariția conștiinței naționale și a Marii Uniri”.

Prelegerea profesorului Ioan Chirilă a evocat și o altă personalitate cu merite deosebite în validarea idealurilor astriste, respectiv Vasile Goldiș, cel care a citit textul Rezoluției Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, votată în unanimitate. Prin acest document istoric se înfăptuia România Mare, la 1 decembrie 1918. Vasile Goldiș a ocupat diferite funcții înalte: ministru al Cultelor în Consiliul Dirigent; vicepreședinte al delegației care a prezentat Actul Unirii regelui Ferdinand I, ministru în guvernul central; deputat la Radna; membru al Academiei Române și președinte al „Astrei” (ales în 1923) calitate în care s-a preocupat în mod deosebit de înființarea bibliotecilor sătești.

Asociațiunea “ASTRA” a fost proiectată, creată și întreținută de-a lungul timpului prin stăruința, zelul, sacrificiul și munca dezinteresată a multor români inimoși și devotați. Totodată, la întemeierea Asociațiunii au conlucrat și cele două Biserici românești din Ardeal, având în frunte pe cei doi mari arhierei, Episcopul ortodox Andrei Șaguna și Mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Șuluțiu. Cele două Biserici românești au fost în permanență alături de Asociațiune în munca de luminare și solidarizare a românilor. De aceea sunt și astăzi valabile cele spuse de Vasile Goldiș în 1923: “Cine tulbură această fericitoare armonie, atentează la cel mai prețios bun al neamului nostru, micșorând șansele fericirii sale”.

Programul zilei a continuat cu rememorarea reînființării Astrei dejene în 1990, a președintelui ASTRA Rediviva, prof. Dan Mârza, cu alocuțiunile rostite de invitați, dar și felicitările și diplomele aniversare înmânate președintelui actual, ec. dr. Radu Gavrilă, care se află de 20 de ani la conducerea celei mai longevive și active asociații culturale din municipiul Dej.

Nu în ultimul rând, prezentarea volumului „Rădăcinile veșniciei” de Ioan Chirilă (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 2022), expoziția de cărți apărute la Editura ASTRA-Dej și momentele muzicale susținute de tinerele soliste Alexandra Moldovan și Maria Luiza Pop (Bistrița) au contribuit la atmosfera unei seri de comuniune întru cultură și prietenie.

Magdalena Vaida