Sărăcia – motorul marelui exod din Europa Centrală

Reuters

La peste 20 de ani de la căderea comunismului, decalajul de bunăstare dintre Europa de Vest şi cea de Est persistă, iar ţările de la Marea Neagră pînă la Marea Baltică cunosc un exod de oameni la o rată alarmantă.

România, al doilea stat membru cel mai sărac al UE, cu o medie a salariului lunar de 450 de dolari, este una dintre cele mai grav afectate, în contextul în care populaţia a scăzut cu 12% într-un deceniu, conform datelor recensămîntului.

La celălalt capăt al continentului, recensămîntul din Letonia – un stat baltic care a fost văzut ca o mare poveste de succes pînă cînd actuala criză financiară a adus economia în cădere liberă – a arătat că a pierdut 13% din populaţie, mai ales din cauza emigrării.

Ambele ţări au fost nevoite să impună programe dure de austeritate, pentru a se conforma condiţiilor acordării de ajutor financiar din partea FMI. Populaţia din ţări relativ bogate, cum ar fi Republica Cehă şi Polonia, a rămas stabilă datorită reîntoarcerii emigranţilor şi sosirii unor persoane provenite din state din regiune mai puţin prospere.

În sud, însă, în Balcani, şi în statele baltice nordice, imaginea este sumbră. Recensămintele efectuate pe continent în 2011 au arătat că Lituania a pierdut 12% din populaţie într-un deceniu, Bulgaria, 7%, iar Serbia, care nu a aderat încă la UE, 5%. Ungaria a avut 10,4 milioane de locuitori după căderea comunismului în 1989, dar datele oficiului de statistică arată că populaţia a scăzut sub 10 milioane anul trecut.

Persoanele care aleg să plece din zonele mai sărace ale Europei nu cred că va exista o ameliorare a standardelor de trai prea curînd.

“Nouăzeci la sută dintre români nu cred că va exista un viitor mai bun în România”, a declarat Victor Ponta, care conduce opoziţia de stînga din România şi este cotat drept favorit la postul de premier după alegerile legislative din noiembrie.

Pînă în 2060, România, Letonia, Polonia şi Bulgaria vor avea cea mai mare rată a persoanelor în vîrstă, comparativ cu populaţia activă din UE, potrivit datelor Eurostat. Aceasta înseamnă că numărul de lucrători impozitaţi va scădea, în timp ce cheltuielile guvernamentale cresc pentru a ajuta tot mai mulţi pensionari care au nevoie de sprijin.

Din populaţia României de 19 milioane de persoane, mai puţin de 5 milioane sînt lucrători care plătesc impozite, cea mai mare parte din restul fiind pensionari, copii, agricultori care practică agricultura de subzistenţă sau persoane care muncesc ilegal. Cheltuielile pentru cele peste 5 milioane de pensionari s-au cifrat la 9% din PIB în 2010.

România a crescut vîrsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine bugetul pe făgaş, iar Letonia are în vedere o măsură similară.

“Potrivit celui mai rău scenariu, costurile cu asistenţa socială vor creşte la niveluri foarte înalte”, a afirmat Mihai Pătrulescu, economist la Bancpost, parte a EFG Eurobank a Greciei.

“Pentru a rezolva această problemă, guvernele ar avea trei opţiuni: creşterea vîrstei de pensionare, creşterea impozitelor sau gestionarea permanentă a unor deficite mai mari”, crede el.

Noul ministru român al muncii, Claudia Boghicevici, a declarat că România plănuieşte o nouă legislaţie, care oferă scutiri de taxe pentru companiile care angajează persoane în vîrstă şi sprijin mai bun pentru cei cu nevoi speciale de îngrijire. Dar acest tip de măsuri vor face prea puţin pentru a îmbunătăţi acum situaţia mulţimii de oameni din sate.

Casele şi satele abandonate caracterizează regiunea letonă Latgale, din apropierea graniţei cu Rusia. În oraşul Merdzene, o şcoală nouă se află lîngă un bloc abandonat datînd din perioada sovietică, cu geamuri sparte sau cu obloanele trase.

Există însă şi beneficii de pe urma unei populaţii mari care munceşte în străinătate. Diaspora imensă a României a trimis aproximativ 2,6 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) familiilor de acasă în 2011, aproximativ 2% din PIB – cu mult sub remitenţele din anii de boom economic de dinainte de criză, dar încă un colac de salvare pentru comunităţile sărace.

Munca în străinătate îi ajută, de asemenea, pe oameni să dobîndească competenţe şi mulţi se reîntorc în cele din urmă cu aceste competenţe, datorită legăturilor de familie, a declarat Roderick Parkes de la think-tank-ul de politică externă, Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate. Deşi îmbătrînirea populaţiei înseamnă lucrători mai în vîrstă, ei au, de asemenea, mai multă experienţă, a spus Parkes. “Cred că panica este exagerată, iar realitatea este mai nuanţată”, a spus el. “Ar putea fi în cele din urmă bine pentru România.”