Să vedem cu toții minunea Casei lui Dumnezeu

Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a deschis, la 9 martie 2022, printr-un cuvânt introductiv pe baza temei anului pastoral în curs – „Familia Bisericii, o casă pentru toți” -, seria Catehezelor din Postul Paștelui, programate în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, în fiecare miercuri și vineri, de la ora 19:15 (după celebrarea, de la ora 18:00, a Liturghiei Darurilor mai Înainte Sfințite).

A fost ocazie, pentru ierarhul greco-catolic, de a exprima bogăția spirituală a perioadei Postului Mare, de a reaminti apartenența tuturor la o mare familie, a fiilor lui Dumnezeu, iar pe credincioșii pe care-i are în păstorire i-a invitat să se regăsească în „Familia Bisericii”, „o casă” destinată tuturor.

A arătat că, încă de la începuturile Creației, Dumnezeu ne dăruiește tuturor o casă, pământul „o casă plină de armonie, de pace, de seninătate, o casă în care «Dumnezeu se plimbă în răcoarea serii împreună cu primii oameni»”. Iar „oamenii de știință confirmă ce puțin ar lipsi ca pământul să nu mai ofere condiții prielnice vieții”. A atras, ca urmare, atenția, asupra iubirii lui Dumnezeu, care „a creat acest spațiu pentru noi, organizând toate forțele Universului în așa fel încât viața noastră să fie posibilă” și „a iubirii cu care continuă să mențină în viață Creația”.

„Dumnezeu creează lumea și ne-o dă să o stăpânim, să avem grijă de ea. Ne dă o grădină și ne cere să o întreținem. Cum intrăm în logica creatoare a lui Dumnezeu și avem grijă de lumea aceasta?” Preasfinția Sa Claudiu a definit două maniere de a ne raporta la lumea în care trăim, la lucruri și la oameni. Cea dintâi: de a face la fel ca Dumnezeu, de a constata în fiecare clipă că lumea este bună, „binecuvântând”. Dar, a arătat că există și o logică „a blestemului, a cuvântării rele: când ne supărăm pe cineva sau ceva, ne opunem creației lui Dumnezeu. De aceea, un blestem este atât de grav, un cuvânt rău la adresa fraților, surorilor noastre, este un cuvânt extrem de grav. Fiindcă prin cuvântul rău ne opunem Creației: Dumnezeu spune că lucrurile sunt bune și noi spunem că sunt rele. Și astfel intrăm în logica dușmanului nostru”. De aceea, perioada Postului Mare să fie un timp de pregătire spirituală pentru a reface comuniunea cu Dumnezeu și unii cu alții, pentru a înțelege că „frații noștri și surorile noastre sunt parte a aceleiași familii a lui Dumnezeu”.

Preasfinția Sa Claudiu s-a oprit și la realitatea tragică a războiului din Ucraina: „În aceste zile, cu toții ne gândim, vorbim, citim despre un război. Nu este un război imaginar, este un război care are loc la mică distanță de noi. Cum s-a născut acest război? Noi nu suntem meniți să căutăm cauze politice, geostrategice, ci trebuie să ne gândim la realitatea spirituală”. Și, în această lumină, ierarhul a amintit: „La Fatima [în anul 1917- n.n.], Maica Sfântă avertizează, prin câțiva copilași, toți oamenii, și le spune că războiul se va termina, dar, dacă lumea nu se va schimba, dacă lumea nu se va converti, un alt război și mai mare va începe…”. Și, a pus câteva întrebări menite să atenționeze: „Credeți că acele cuvinte ale Maicii Sfinte nu sunt valabile și astăzi? Cu siguranță, orice realitate a războiului e teribilă. Dar cum începe acel război? El începe în sufletele noastre! Credeți că nu suntem responsabili pentru acel război, atunci când nu recunoaștem în cei de lângă noi frați și surori, atunci când oprim iubirea lui Dumnezeu pentru frații și surorile noastre, atunci când nu purtăm în rugăciune pe cei de lângă noi? Credeți că nu suntem parte a aceluiași război dacă viața noastră nu merge în direcția Creației lui Dumnezeu, dacă distrugem, în primul rând în noi înșine, Creația și darul lui Dumnezeu? Credeți că nu suntem responsabili, dacă amânăm convertirea noastră, schimbarea noastră, pentru altă zi, săptămână, lună, pentru un alt Post Mare?”

A subliniat: „Dumnezeu acționează doar în prezent, acum, aici, este timpul și locul prezenței lui Dumnezeu! Nu acționează în trecut, trecutul nu mai există; nu acționează în viitor, viitorul nu există încă; Dumnezeu poate să Își manifeste puterea Lui, iubirea Lui, îndurarea Lui, astăzi, acum, aici!”

Preasfinția Sa Claudiu a încheiat, invitând: „Să vedem cu toții minunea Casei lui Dumnezeu, a Pământului pe care suntem, știind, totodată, că Dumnezeu a pregătit altceva cu mult mai frumos pentru noi! Dar, dacă vrem să fim parte a frumuseții acestei lumi, a Creației lui Dumnezeu și apoi a minunatei Împărății pregătită pentru noi, să fim atenți și să decidem, cu toată libertatea, dar și cu toată responsabilitatea, în fiecare clipă și mai ales acum, aici, astăzi: «Vrem să aparținem lumii lui Dumnezeu?» Iar pentru a aparține cu adevărat «lumii lui Dumnezeu», să fim dispuși să simțim Crucea în sufletul nostru, fiindcă aceasta este realitatea creștinului atunci când își manifestă credința în Dumnezeu. Sfântul Padre Pio spunea: «Crucea nu este niciodată fără Cristos și Cristos fără Cruce». Știm Cui credem! Știm în Cine ne-am pus speranța! Știm că suntem parte a acestei lumi, dar nu îi aparținem cu adevărat, ci suntem destinați vieții veșnice!”

V.S.