O carte apărută din cenzură

Ziua de 23 martie 2023 va rămâne zi reper la Cluj-Napoca. Și asta pentru că este ziua în care s-a lansat volumul „Lebăda neagră de pe Balaton – Viktor Orban și o obsesie asumată”, coordonat de jurnalistul Romeo Couți.

Cartea editată în condiţii grafice excelente de Editura Creator este rodul unei munci în echipe, o muncă extraordinară, cu rezultate deosebite, printre contributori numărându-se istoricul și diplomatul Alexandru Ghișa, jurnalistul Tibori Zoltan, jurnalistul Cosmin Puriș și expertul în război hibrid Tudor Păcuraru. Evenimentul s-a desfășurat la Cinema Florin Persic în prezența a peste 200 de clujeni interesați să înțeleagă relațiile dintre România și Ungaria și jocurile pe care liderul FIDESZ le face în Transilvania.

Jurnalistul Romeo Couți a spus că ideea unei cărți cu Victor Orban i-a venit după o emisiune realizată la TVR Cluj și care în cele din urmă a fost oprită de la difuzare de conducerea din București. „A fost momentul în care mi-am dat seama că pentru România și opinia publică Victor Orban este un subiect important, cenzurat pentru opinia public, și am început să lucrăm la acest volum”, a explicat Romeo Couți, precizând că lucrarea a fost concepută ca alternativă de informație adresată și comunității maghiare care „beneficiază doar de sursele de informare oficiale de la Budapesta”.

Momentul zero al cărţii

Expertul în război hibrid Tudor Păduraru a menționat că prima lansare a volumului a avut loc la pe 15 martie la Miercurea Ciuc deoarece această dată reprezintă reperul, momentul zero al acestei cărţi. „Acum 175 de ani, pe 15 martie 1848, poporul maghiar s-a întors cu faţa spre Europa şi a încercat să răstoarne acel Imperiu Habsburgic. Dacă ar fi reuşit, ar fi scăpat Europa de două războaie mondiale. N-a fost să fie. Las pe istorici să stabilească de ce. Din punctul nostru de vedere partea importantă este că în 1849 ţarul şi poporul rus libertatea le-au adus. Au venit cu tunuri, puşti, spânzurătoare. Poporul maghiar ca alte popoare din centru şi din estul a avut mult de pătimit de-a lungul istoriei de pe urma Imperiului rus. N-am nimic cu poporul rus. Este prima victimă a Imperiului moscovit în momentul de faţă. Să lansăm câteva repere. În 1918 când s-a prăbuşit Imperiul Habsburgic din nou poporul ungar a avut posibilitatea să-şi ia destinul în propriile mâini. Şi din nou acelaşi vechi refren „Lenin şi poporul rus/Libertate ne-au adus”. L-au trimis pe Bela Kun şi pe copiii lui Lenin care precum ştiţi: trenurile morţii, execuţii ş.a.m.d. A urmat anul 1956 când în noiembrie poporul ungar a încercat să-i ia destinul în propriile mâini. Din nou Hrusciov şi poporul rus libertate le-au adus. În iunie 1989 domnul Viktor Orban a ieşit în public şi a spus „Afară, afară/cu ruşii din ţară” a avut în spate întregul popor ungar. De atunci au trecut 30 de ani, iar astăzi îl vedem pe domnul Viktor Orban că se raportează foarte straniu la evenimenetele din jur. Citesc în presa de astăzi că regimul lui Putin tocmai a scos de la remiză exact tancurile T55 cu care a zdrobit revoluţia maghiară. Acelea încă au sânge unguresc pe şenile. Care a fost reacţia domnului Orban? A blocat conferinţa ministerială europeană care urma să aprobe mandatul de arestare internatioanlă la adresa suspectului de crime de război. După care acum, încearcă să blocheze conferinţa minsterială NATO în condamnarea aceleiaşi situaţii. Chiar a anunţat că Ungaria nu recunoaşte mandatul internaţional de arestare deşi este semnatară a Memorandumului de la Roma care întemeiază Tribunalul Penal Internaţional. Ce s-a întâmplat cu domnul Orban? Cartea este făcută ca să răspundă la această intrebare. Răspunsurile vin din douăsprezece părţi diferite. Suntem oameni foarte diferiţi, din spaţii foarte diferite şi care avem un trecut şi mod de abordare foarte diferite. Dar punctele noastre de vedere sunt convergente, dau o imagine convingătoare şi completă asupra acestei persoane. O să vă întrebaţi: „Ce-mi pasă mie de Viktor Orban?”. Trebuie să vă liniştesc, nu fac politică, n-am de gând să concurez în alegerile din Ungaria, nu jinduiesc postul de prim-ministru al Ungariei, dar sunt profund îngrijorat”, a spus Păcuraru.

Drumul european al României trece prin Ungaria

El a precizat că drumul european al României trece prin Ungaria iar în momentul în care Orban bagă ţara în asemenea aventuri nu poate să nu fie îngrijorat. „Vă daţi seamă dacă în acest conflict câştigă Rusia, Ungaria va avea din nou frontieră comună cu Rusia. A mai păţit-o de trei-patru ori în istorie. Oare ce urmează? Dacă câştigă ucrainienii, Ungaria va avea frontieră comună cu o ţară care încă un secol nu va uita că atunci când tancurile ruseşti erau în periferiile Kievului, domnul Orban cerea o bucată din Ucraina. Oricum o întorci e lose-lose. Nu win-win. Cum a ajuns în aceasta situaţie? Integrarea europeană a României e total trudită, ne străduim s-o împingem. Dar dacă Ungaria se pune în o asemenea situaţie nouă ne va fi mult mai greu. De asta ne pasă.”, a explicat Păcuraru.

O carte despre Ungaria

Istoricul și diplomatul Alexandru Ghişa a arătat că volumul nu este numai despre Victor Orban. „Este o carte despre Ungaria, şi una foarte importantă. Când domnul Couţi m-a provocat să colaborez la acestă ediţie i-am primit provocarea tocmai ştiind faptul că opinia publică din România ştie foarte puţin despre Ungaria. Opinia publică ungară ştie cam tot ce se petrece în România. Este direct interesată. Ungaria nu este numai o ţară vecină, apropiată geografic, e o ţară foarte importantă pentru România, atât pentru nostalgiile pe care le are faţă de Transilvania cât şi pentru comunitatea maghiară din România. Deci este o carte care prezintă relaţia româno-ungară. Este vorba şi despre domnul Victor Orban, acesta fiind exponentul naţiunii maghiare. Domnul Victor Orban, chiar la al patrulea amandat, a fost ales prin alegeri libere legale. A câştigat alegerile. Dacă aducem la cei 12 ani şi mandatul de patru ani, între 1998 şi 2001, practic are aceeaşi longevitate la conducerea Ungariei cât a avut Angela Merkel la conducerea Germaniei. Are aproape 16 ani la conducere şi încă va mai merge în continuare”, a spus diplomatul.

Victor Orban, interesat doar de Transilvania

El a ținut să remarce faptul că Victor Orban practică o relaţie duplicitară. „Se vede din acţiunile lui că nu-l interesează România, dar îl interesează Transilvania. Rămâne ca dumneavoastră să confirmaţi, citind cartea, oare de ce. Vine, şi nu de ieri de alatăieri, ci din 1992, la acel pelerinaj politic de la Tuşnad- Balvanyos, sunt 30 de ani de când vine frecvent. Domnul Victor Orban vine foarte des în Transilvania chiar şi în vizite private el nu-şi pierde calitatea de premier al Ungariei. De aceea, el are nişte obligaţii. Când vine în România trebuie să informeze autorităţile române, să obţină acordul Ministerului de Externe şi a altor organisme, dar nu o face. E adevărat el informeaza UDMR. Dar în opinia mea, UDMR nu are nici un mandat să se interfereze în relaţia România-Ungaria, nici de la Budapesta, nici de la Bucureşti. Pentru mine dureros este că văd clasa politică din România, de multe ori, înţelege relaţia cu Ungaria prin relaţia cu UDMR. Total fals. În anul 2002 s-a semnat la Budapesta un acord de parteneriat strategic România-Ungaria. Avem un document de bază care dacă este implementat se pot elimina multe din tensiunile care există şi astăzi în relaţia româno-ungară. Eram la Budapsta, în 22 noiembrie 2002, când s-a semnat acest document între premierii Adrian Năstase şi Péter Medgyessy. (Au avut loc 13 întâlniri la nivel de premieri. A fost o perioadă fastă în trendul relaţiilor româno-ungare. Numai că după 2010, Viktor Orban, venind la conducerea Ungariei, a afirmat că el nu face ce au făcut socialiştii. Şi au trecut deoparte acel parteneriat. De şedinţe de guvern comune nici nu a vrut să audă. Domnul Viktor Orban are o marjă de eroare în relaţia România-Ungaria. Ceea ce face în România nu face în alte state cu comunităţile maghiare la fel de importante. Ceea face în România nu are curajul să facă în Slovacia, nu are curajul să facă în Serbia de Croaţia nu mai vorbesc. A încercat ceva în Slovenia”, a explicat diplomatul.

Peste 300 de membrii UDMR în structurile guvernamentale din România

Alexandru Ghișa a mai ținut să remarce faptul că Victor Orban ştie foarte mult să folosească fake news. „Practică fake news. Vă dau un exemplu. Era conflictul în fosta Iugoslavie. După o întâlnire cu secretarul general NATO, posibil să fi fost Manfred Wörner, care a fost la Budapesta, Viktor Orban comunică presei că secretarul general NATO i-a precizat că în situaţia unui conflict cu Serbia maghiarii din Voievodina vor fi protejaţi de umbrela NATO. A fost o minciună sfruntată. Secretarul NATO nu abordase această temă. Inclusiv Departamentul de Stat al SUA a dezminţit ca NATO ar fi făcut o astfel de declaraţie. Dar pentru domnul Victor Orban n-a contat. Mai mult, la scurt timp Viktor Orban face o vizită în SUA, iar în faţa organizaţiilor maghiare din Statele Unite declară fără menajamente că maghiarii din Serbia, România, Slovacia sunt protejaţi de umbrela NATO. Aceasta înseamnă fake news şi să profiţi de asemenea ştiri false. Informaţia o am de la ziaristul Dorin Suciu. Atunci aveam corespondeţi de presă la Budapesta. Este fureros că nici TVR, nici Radio România, nici presa privată nu au corespondenţi la Budapesta. Din acest considerent opinia publică din România ştie foarte puţin despre Ungaria. Posturile principale ale televiziunii de stat din Ungaria, posturile naţionale de radio au corespondenţi de presă din România. Ca să nu mai vorbesc de ziariştii de limba maghiară din România care cooperează cu presa publică şi privată din Ungaria”, a menționat diplomatul. Alexandru Ghișa a arătat că de când UDMR este la guvernare are peste 300 de oameni în toate structurile guvernamentale din România. „Nu vă miraţi că opinia publică ungară este foarte bine informată de tot ce se întâmplă în România. Pentru opinia publică din România recomand deocamdată această carte pentru a cunoaşte mai bine Ungaria”, a subliniat istoricul.

Importanța dialogului

La rândul său, jurnalistul Tibori Zoltan a precizat că a acceptat să paticipe la acest proiect editorial deoarece consideră că dialogul, chiar între oameni care nu sunt de aceeași părere, este foarte important. „Ca să ne cunoaștem trebuie să dialogăm. Dialogul poate să ajute. Participând la un dialog poți să îți nuanțezi propriile păreri dar și părerile partenerilor de dialog. Ideea principală, găsesc eu, este că atât România cât și Ungaria au o problemă astăzi. Nu doar aceste două țări, ci mai multe țări din această zonă central și est europeană. În momentul în care s-a aderat la Uniunea Europeană, aceste țări au aderat la un proiect de construcție europeană care a promis că în această viitoare Europă nu statele naționale cât mai șovine, cât mai xenofobe se vor uni, ci regiunile și microregiunile care își vor păstra identitatea proprie și o vor dezvolta. Astăzi observăm că această construcție europeană deraiază și asistăm la crearea unor state naționale din ce în ce mai xenofobe și mai lipsite de răbdare în ceea ce privește construcția europeană, care nu-și dau seama că astăzi pe acest continent și ca state, și ca indivizi este reușita acestei construcții europene pentru că nu putem să ne asigurăm securitatea cu trei avioane cumpărate de la second hand. De aceea trebuie să decidem. Am văzut statistici din care reiese că frica față de UE și opoziția față de construcția UE este în creștere și cred că trebuie să se decidă aceste popoare dacă vor construcția europeană așa cum a fost înțeleasă și semnată sau nu vor”, a spus Tibori Zoltan.

C.P.

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut