Să nu ne mirăm că trenurile merg încet

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţiile în calea ferată, în condiţiile în care la noi se investesc anual doar 147 de euro pe kilometru în calea ferată, în timp ce unele state europene cheltuiesc peste 250.000 de euro anual în reabilitarea sau refacerea căii ferate.
În perioada 2009 – 2010, investiţiile Ministerului Transporturilor la calea ferată au ajuns la doar 28 milioane de lei comparativ cu 3 miliarde lei în domeniul rutier, de 700 de ori mai puţin, deşi legislaţia europeană cere o paritate de 1 la 1 între investiţiile în cele două sectoare. Pe proiecte cu finanţare ISPA neramursabile realizate în aceeaşi perioadă au fost de 630 milioane lei la calea ferată şi de 1,3 miliarde lei în domeniul feroviar, însă doar în tronsoanele de cale ferată Predeal – Cîmpina şi Bucureşti – Constanţa. La fonduri rambursabile, peste 9,5 miliarde lei au fost investite în domeniul rutier, faţă de doar 200 milioane de lei în cel feroviar.
În prezent au scadenţe la reparaţiile capitale peste 5.596 km linii curente şi directe, 12.026 poduri şi podeţe (şi 3.954 cu durata de viaţă expirată), 1.015 de staţii (19.846 macazuri) dintr-un total de 1.087 (22.004 macazuri), 67 tuneluri, din totalul de 170, 6.235 km bloc de linie automat din totalul de 6.801 km, 59 substaţii de tracţiune electrică a trenurilor, din totalul de 77, 8.508 km linii electrice de contact, din totalul de 10.407 km, 4.471 km linii electrice de joasă tensiune, din totalul de 5.869 km, 96 posturi de transformare de 16 MVA, 110/27,5 KV, din totalul de 186 şi 10.209 km reţele de telecomunicaţii, din totalul de 12.071 km.
Subfinanţarea căii ferate a dus la scăderea numărului de călători pe calea ferată, de la 100 de milioane în 2004 la doar 50 de milioane în 2010, iar volumul de transport marfă a scăzut drastic în această perioadă, în timp ce transportul de călători în Uniunea Europeană a crescut cu peste 50 % în perioada 1999 – 2010, iar cel de transport marfă cu peste 20 %.