S.O.S. – Patrimoniul cultural clujean

Numeroase biserici din lemn din judeţul Cluj, şi nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabilă, sunt sortite morţii lente, dar sigure. Şi asta pentru că fondurile alocate de autorităţi pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvârşire, dar şi din cauza nepăsării preoţilor şi enoriaşilor care preferă să ridice biserici noi iar pe ele vechi să le abandoneze pur şi simplu.
Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Cluj, Victor Cubleşan a avertizat, vineri, în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural că, în ultimii ani, la nivelul judeţului Cluj există un curent de înlocuire a bisericilor vechi de lemn cu biserici din zidărie, deşi, spune acesta, populaţia din mediul rural este în scădere lucru care nu justifică ridicarea unor biserici mai mari. În acest context, bisericile vechi din lemn sunt abandonate şi uitate, ceea ce face ca o mare parte dintre aceste edificii să fie într-o stare foarte avansată de degradare. ‘’Situaţia bisericilor din lemn este tristă. Am avut discuţii cu Mitropolia şi cu Ministerul iar atâta timp cât nu se vor găsi soluţii şi un mecanism de finanţare pentru restaurarea acestor edificii, patrimoniul acesta va fi în pericol’’, a spus Cubleşan. Directorul Direcţiei de Cultură Cluj a mai semnalat că la unele biserici de lemn din judeţul Cluj s-au făcut intervenţii cu încălcarea Legii monumentelor istorice. Cubleşan a dat exemplul bisericii din Cutca, comuna Sânmărtin, la care au fost montate geamuri termopane.
‘’S-a constatat pe teren că s-au făcut intervenţii şi s-a plasat tâmplărie de termopan în interior şi exterior. Este o intervenţie neavizată şi ilegală, care distruge atât aspectul monumentului, cât şi tehnic, pentru că înveleşte monumentul în plastic şi nu îi permite să respire, ceea ce pe termen lung duce la distrugere’’, a declarat Cubleşan. De asemenea, potrivit directorului Cubleşan, la biserica de lemn din Chidea s-a schimbat învelitoarea cu şindrilă tăiată mecanic şi nu cu şindrilă tăiată manual. Cubleşan a explicat că această metodă este devastatoare pentru bisericile din lemn pentru că permite pătrunderea apei. ‘’Se infiltrează apa în acoperiş, intră în structura monumentului, ceea ce duce la o situaţie extrem de gravă. Normal, şindrila se prelucrează manual, pe fibră, ceea ce o face impermeabilă’’, a subliniat reprezentantul Direcţiei de Cultură Cluj, adăugând că lipsa specialiştilor în confecţionare de şindrilă este o altă problemă care afectează acest tip de patrimoniu.
Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a cerut cu această ocazie specialiştilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură întocmirea unei liste cu acele biserici de lemn asupra cărora s-au făcut intervenţii brutale, de genul montării ferestrelor din termopan.
Potrivit prefectului, constant se fac sesizări, care vin din partea specialiştilor sau a oamenilor obişnuiţi, care observă intervenţii nepotrivite, care duc la mutilarea bisericilor din lemn.
‘Lista aceasta ne va produce surprize neplăcute, în primul rând că vor fi monumente istorice, biserici din lemn la care s-a intervenit brutal şi o să fie o mare dezamăgire pentru noi.Trebuie să găsim soluţii să revenim la situaţia iniţială. Şi mai sunt altele la care cerem inventarul pentru a proteja monumentele, să nu intervină asupra lor. Vrem să lucrăm preventiv, pentru că degeaba intervii după ce s-au pus geamuri termopan şi s-a intervenit cu termoizolaţie de polistiren’, a explicat prefectul Gheorghe Vuşcan, după şedinţa de Colegiu Prefectural.
Bisericile sunt formele monumentale ale arhitecturii de lemn româneşti deoarece o foarte lungă perioadă de timp credinţa ortodoxă a românilor din Transilvania nefiind recunoscută ca religie oficială de către autorităţi, credincioşii au putut să-şi ridice numai biserici de lemn, pentru cele de zidărie trebuind să ceară aprobare de la autorităţi. În judeţul Cluj, există peste 80 de biserici din lemn vechi, majoritatea situate în zona central nord-vestică a judeţului. Raportat la numărul de biserici de lemn de la începutul secolului XX, numărul acestor monumente s-a înjumătăţit din multiple cauze. Multe dintre acestea au fost demolate, altele au fost vândute sau înstrăinate de comunitate pentru a obţine bani în vederea construirii de biserici noi, câteva dintre monumentele de cult din lemn au ars, iar altele sunt lăsate pur şi simplu în ruină. Deşi există o legislaţie a protejării şi conservării patrimoniului, începând cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974, Legea nr.5/2000-secţiunea a III-a-zone protejate, directivele şi convenţiile europene asumate de România, precum şi de planurile de amenajare a teritoriului şi urbanism (PAT, PUG) şi terminînd cu ultimele măsuri legislative în domeniu, respectiv Legea nr.422/2004, bisericile din lemn din judeţul Cluj, dar şi alte edificii de patrimoniu nu se bucură de niciun fel de sprijin.
Un studiu făcut de specialişti din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei arată că din cauza nepăsării oamenilor, bisericile din Căianu, Călăraşi – Turda şi Macău sunt distruse în proporţie de 90%, iar în multe altele ploaia pătrunde în interior spălând pictura de pe boltă şi pereţi.
Un alt factor care pune în pericol bisericile din lemn este lispa dotărilor anti incendiu. Majoritatea acestor monumente nu sunt prevăzute cu plan de combatare a incendiului, iar cele care au măsuri PSI, fie au extinctoarele expirate, fie găleţile, târnăcoapele sau lopeţile sunt inutilizabile. Din lipsa unor astfel de măsuri, în 1973 a ars biserica din lemn de la Nicula, în locul ei fiind adusă Biserica din lemn din Năsal Fânaţe.
De asemenea, în 2012, biserica de lemn din localitatea clujeană Dealu Negru, aflată pe lista monumentelor istorice, a fost distrusă aproape în totalitate în urma incendiului provocat de un scurtcircuit. Locaşul de cult a fost construit în anul 1765 şi avea hramul “Înălţarea Domnului”, fiind unul dintre puţinele monumente istorice clădite din bârne de brad.
În cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural de vineri, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Cluj, Victor Cubleşan a mai semnalat că nu doar bisericile din lemn din judeţul Cluj se distrug din cauza nepăsării şi a lipsei de măsuri de protejare a acestora. Cubleşan a arătat că şi în mediul urban indolenţa factorilor responsabili duce la degradarea şi compromiterea, uneori chiar iremediabilă, a numeroase monumente şi obiective cu valoare istorică şi culturală deosebită.
Reprezentantul Direcţiei Judeţene de Cultură Cluj a dezvăluit că intervenţiile neavizate asupra clădirilor monument istoric, schimbarea tâmplăriei originale cu termopan şi afişajul comercial se numără printre factorii care distrug obiectivele de patrimoniu. Cubleşan a mai spus că pe lângă aceşti factori există o tendinţă de înlocuire a învelitorilor de pe acoperiş cu tablă, lucru care influenţează aspectul ansambului. Şeful Direcţiei de Cultură s-a mai plâns că o altă problemă e legată de reţeaua de cabluri, precizând că în contextul trecerii reţelei de cabluri prin subteran operatorii au scos firele la baza clădirii, ceea ce face ca multe dintre faţadele imobilelor să fie acum împânzite de cabluri. El a menţionat că deşi instituţia pe care o conduce şi Primărie Cluj-Napoca au făcut demersuri pentru înlăturarea acestor elemente de pe clădiri, proprietarii de cabluri s-au arătat indiferenţi.
Cosmin PURIŞ