Rusia vrea să-şi modernizeze Flota de la Marea Neagră. Kievul speră la reduceri la gaz

 Ucraina şi Rusia ar putea semna, în noiembrie-decembrie, noi acorduri cu privire la Flota Rusă de la Marea Neagră, amplasată în Crimeea. Recent, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a delegat mai multor ministere sarcina de a elabora un pachet de documente corespunzătoare. Partea rusă este interesată de modernizarea Flotei sale, lucru care nu poate fi făcut fără acordul Kievului. Însă, speranţele Ucrainei că ar putea negocia în context o reducere a preţului la gaz ar putea să nu se îndeplinească.

Faptul că negocierile privind modernizarea tehnicii aflate în dotarea Flotei Ruse de la Marea Neagră ar putea fi finalizate pînă la sfîrşitul anului a fost anunţat încă în iulie de comandantul flotei, contraamiralul Aleksandr Fedotenkov. Problema a apărut deoarece în acordurile iniţiale, semnate în 1997, era stipulat că înlocuirea tehnicii cu una nouă poate avea loc doar cu acordul părţii ucrainene şi într-un format care să nu ducă la înlocuirea tipurilor şi claselor de arme existente cu altele diferite. În acel moment se vorbea despre retragerea Flotei Ruse pînă în 2017 şi din acest motiv părţile nu-şi făceau planuri pe termen foarte lung.

Însă, începînd din 2010, cînd au fost semnate acordurile de la Harkov, situaţia s-a schimbat: prezenţa Flotei Ruse în Crimeea a fost prelungită pînă în 2042, cu posibilitatea prelungirii şi mai mari a acordului. A început să se pună acut problema privind înlocuirea navelor şi tehnicii învechite cu modele noi.

După cum a atenţionat directorul Centrului de cercetări ale armatei, de reconversie şi dezarmare, din Rusia, Valentin Badrak, Flota de la Marea Neagră, care se transformă într-un morman de fiare vechi, nu mai poate să-şi onoreze principalul obiectiv: să asigure interesele Rusiei în regiunile Marea Azov-Marea Neagră şi Marea Mediterană. Schimbarea modelelor învechite cu unele de acelaşi tip, chiar dacă în stare de luptă, ar fi inutilă. De aceea, partea rusă a luat cursul spre o înnoire calitativă a Flotei de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a dat de mai multe ori publicităţii planuri ample privind întărirea Flotei de la Marea Neagră, însă toate aceste planuri se loveau de necesitatea obţinerii unei permisiuni din partea Ucrainei. La rîndul său, Kievul tărăgăna negocierile, fără a refuza direct partea rusă, însă făcînd aluzie la necesitatea unor concesii de răspuns: de exemplu, în problema reducerii preţului la gaz.

Rusia, însă, şi-a atins o parte din obiective fără o permisiune specială, a subliniat Badrak, amintind că mai demult a existat o dispută privind înlocuirea avioanelor Su-17 cu altele noi, Su-24M. Ucraina ar fi obiectat că noile modele ar putea fi purtătoare de arme nucleare, însă, după dispute şi scandaluri a acceptat totuşi înlocuirea, cu condiţia ca de pe avioane să fie demontate structurile capabile să poarte rachete nucleare. Acelaşi lucru s-a întîmplat cu noile tipuri de nave maritime: partea ucraineană se opunea, însă Rusia a obţinut livrarea la Sevastopol a puternicelor nave purtătoare de rachetă “Samum” şi “Bora”. În prezent a venit rîndul submarinelor.

Astăzi la baza Flotei de la Marea Neagră există un submarin învechit, iar Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse planifică să aducă în locul lui şase noi modele de tip 636. Primul dintre noile submarine ar urma să fie gata spre sfîrşitul lui 2013. Părţii ucrainene i se cere să permită majorarea cantitativă a acestui tip de tehnică, iar aceasta îi oferă Kievului posibilităţi pentru negocieri cu Moscova.

Vara aceasta, Curtea Constituţională a Ucrainei i-a redat parlamentului dreptul de a denunţa acordurile internaţionale. Opoziţia ucraineană şi-a declarat ferm intenţia de a anula acordurile de la Harkov, în condiţiile în care doar Rusia, cîştigat din semnarea lor, consolidîndu-şi prezenţa la Marea Neagră, în timp ce partea ucraineană a pierdut: în pofida reducerii de 100 dolari pe mia de metri cubi prevăzută în acorduri, preţul la gaz se majorează constant.

De altfel, politologii se îndoiesc de faptul că Ucraina se va încumeta să denunţe acordurile de la Harkov, dar subliniază că posibilitatea oferită de Curtea Constituţională îi dă de înţeles Moscovei că din partea ei sînt aşteptate concesii de răspuns.

“Poate fi vorba şi despre condiţiile livrărilor de gaz, şi despre anumite aspecte ale cooperării tehnico-militare, şi despre problema graniţelor maritime. Există multe probleme pe marginea cărora partea ucraineană speră dacă nu la concesii, atunci cel puţin la o atitudine partenerială, de bună vecinătate, din partea Rusiei”, explică analistul Serghei Kulik.