Rusia nu va amplasa sisteme “Iskander” în Transnistria

Nezavisimaia Gazeta

Ministerul de Externe al Republicii Moldova este îngrijorat de acţiunile Rusiei, care nu contribuie la buna dezvoltare a relaţiilor dintre cele două ţări. Motivul l-a constituit deschiderea pe teritoriul Transnistriei a unor secţii de votare pentru alegerile parlamentare din Rusia, în pofida protestelor din partea Chişinăului. Tensiunile au fost alimentate şi de propunerea Tiraspolului ca Moscova să amplaseze pe teritoriul republicii separatiste elemente militare care să contracareze scutul american antirachetă din Europa.

Despre posibilitatea amplasării în Transnistria a oricăror tehnici şi arme ruseşti, inclusiv a complexelor de rachetă Iskander, a vorbit, în februarie 2010, liderul separatist Igor Smirnov. Potrivit lui Smirnov, la acea dată conducerea regiunii i-a făcut Moscovei o propunere corespunzătoare.

La ora actuală, propunerea a fost reluată de aşa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebciak. În acelaşi timp, acesta recunoaşte că Moscova nu i-a adresat Tiraspolului o asemenea solicitare.

Politicienii de la Chişinău leagă toate aceste discuţii pe marginea sistemului antirachetă, pe care SUA intenţionează să-l desfăşoare inclusiv în România vecină, drept “joc electoral al Tiraspolului”. După cum subliniază preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, “Rusia are obligaţii concrete privind retragerea trupelor şi armelor de pe teritoriul Transnistriei, obligaţii asumate în faţa Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), dar şi în faţa Republicii Moldova în mod concret”.

O părere asemănătoare are şi politologul Arcadie Barbăroşie, care este convins că Rusia nu va accepta propunerea Tiraspolului.

Redactorul de rubrică al suplimentului militar al publicaţiei Nezavisimaia Gazeta, Viktor Litovkin, a comentat astfel situaţia: “Este puţin probabil ca Rusia să amplaseze în Transnistria elemente de contracarare a scutului american antirachetă ce va fi desfăşurat în România. Construirea unei staţii de radiolocaţie pentru atenţionare timpurie în cazul unor atacuri cu rachetă nu-şi are aici rostul: este prea aproape de Bucureşti. În afară de aceasta, nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile în perspectivă: cazurile staţiilor din Ucraina (Beregovo şi Nikolaevka) şi Letonia (Skrunda) arată că este lipsit de viziune să rişti construcţia (pe teritorii străine) a unor obiective atît de scumpe”, explică Litovkin.

În ceea ce priveşte complexul operativ-tactic Iskander, lucrurile stau cam la fel: să le vinzi unei republici nerecunoscute este imposibil, iar să desfăşori pe teritoriul ei o bază militară rusă ar însemna să alimentezi un scandal internaţional, mai ales că acest lucru nu-şi are rostul nici din punct de vedere militar. “Toate aceste obiective militare de contracarare a oricărui sistem antirachetă se rezolvă foarte bine de pe teritoriul Rusiei”, este de părere Litovkin.