Rusia foloseşte cu succes “arma Snowden” în războiul împotriva SUA

Le Nouvel Observateur

Moscova i-a acordat azil fostului consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden, obligîndu-l să promită că nu va mai prejudicia interesele SUA. Cu toate acestea, tocmai Kremlinul este cel care se foloseşte cu brio de Snowden în războiul său secret împotriva Washingtonului. “Snowden la Moscova”, un roman în stilul lui John Le Carré.

După ce şi-a cunoscut momentul de glorie, făcîndu-l pe Snowden să aştepte, sub focurile mass-media, săptămîni în şir pe aeroportul din Şeremetievo, Kremlinul continuă să se joace cu cel care a dezvăluit amploarea spionajului mondial al NSA. Se pare că autorităţile ruse nu pot să se abţină să-l folosească pe tînărul informatician american, devenit erou al drepturilor omului, în confruntarea lor cu SUA pentru supremaţie pe plan mondial.

Cea mai bună găselniţă a Kremlinului, condus astăzi de un fost spion KGB, este inspirată din romane de spionaj demne de John Le Carré: în Rusia, Snowden, care învaţă rusa şi îl citeşte pe Dostoievski, a refuzat pentru moment mai multe oferte de muncă, locuieşte “într-un loc secret, dar sigur”, protejat de “gărzi de corp private”, din “raţiuni de securitate”. Pe scurt: CIA încearcă să-l asasineze pe “trădător” pe teritoriul Rusiei, însă acest lucru nu-i va reuşi.

Departe de a fi mulţumite de “fabula” privind pericolul la adresa lui Snowden din partea Washingtonului, autorităţile ruse pun în mod regulat în scenă noi episoade ale foiletonului. Filmat de televiziunea publică, cel mai recent episod îl constituie vizita întreprinsă la Moscova de tatăl fostului colaborator al NSA, în mod evident complicată de stricte măsuri de securitate menite să-i protejeze fiul. Locul şi data revederii au fost, desigur, ţinute în secret.

Un alt episod savuros din saga “Snowden la Moscova” a reţinut întreaga atenţie a postului Russia Today. Chiar în momentul vizitei paternale, fostul consultant al NSA a primit joi, 11 octombrie, la Moscova, un premiu acordat anual de o asociaţie americană formată din foşti membri ai CIA, premiu “pentru integritatea sa în munca de agent secret”. Mai mulţi dintre aceşti foşti agenţi americani, deveniţi la rîndul lor deconspiratori, afirmă că s-au întîlnit cu Snowden, fiind intervievaţi cu această ocazie de Russia Today.

Cu prilejul acestui premiu, Edward Snowden a reuşit să-şi încalce promisiunea privind neutralitatea, postînd pe site-ul Wikileaks un prim video din momentul exilării sale în Rusia, video în care atenţionează cu privire la pericolele la adresa democraţiei, însă fără a preciza dacă se referă la SUA sau la Rusia.

Un alt moment tare al romanului “Snowden în Rusia” l-a constituit lungul interviu acordat în septembrie de preşedintele rus postului public Pervîi Kanal, dar şi agenţiei de presă americane Associated Press. Putin, considerat responsabil de apărătorii drepturilor omului de arestarea sau chiar de eliminarea unor opozanţi ruşi şi de mai multe masacre, cum ar fi cele din Cecenia, s-a dovedit foarte sensibil la romantismul democratic al tînărului idealist american. Cu toate acestea, Putin l-a clasat pe Snowden drept un tip “bizar”. “Nu am nici cea mai mică idee despre ce are el în cap”, a spus liderul rus.

Vladimir Putin a preferat să-şi expună propria versiune asupra cazului, conform căreia responsabilitatea prezenţei lui Snowden pe teritoriul rus trebuie pusă pe seama inabilităţii Washingtonului şi nu a intrigilor Moscovei. Desigur, a recunoscut Putin, Rusia l-ar fi putut extrăda pe Snowden în SUA, însă din păcate nu există un acord de extrădare, din vina americanilor desigur, “care refuză să extrădeze cetăţeni criminali ruşi, care nu doar au dezvăluit secrete, ci au şi ucis oameni, au organizat trafic de fiinţe umane, care au mîinile pătate de sînge”. De altfel, fostul agent KGB, în prezent preşedinte al Rusiei, este de părere că serviciile de securitate americane au dat dovadă, în acest caz, de “lipsă de profesionalism”.

Vizibila satisfacţie a lui Putin de a folosi “arma Snowden” împotriva Washingtonului este de înţeles: Kremlinul s-a săturat să primească lecţii despre democraţie şi drepturile omului din partea SUA. El este frustrat să-şi vadă unii dintre oficialii săi sub incidenţa sancţiunilor americane, în special după asasinarea lui Serghei Magnitski, jurist rus care lucra pentru o societate internaţională şi care a fost lichidat într-o închisoare din Moscova, după ce a dezvăluit deturnări de fonduri operate către înalţi oficiali ruşi.

Frustrarea preşedintelui american Barack Obama de a primi la rîndul său lecţii de democraţie din partea unui Kremlin, în general total indiferent la drepturile omului, este de asemenea de înţeles. Ca urmare a cazului Snowden, Obama şi-a anulat o întrevedere deja programată cu Putin, chiar dacă liderul american a fost nevoit să accepte foarte repede, din raţiuni de realism politic, o nouă întrevedere cu liderul rus.

În strînsoarea de fier a “războiului călduţ”, care opune în prezent Moscova şi Washingtonul, Kremlinul cîştigă uneori. În pofida zdrobitoarei superiorităţi militare, economice şi tehnologice a “hyperperputerii” americane, scăpătata superputere rusă şi serviciile sale secrete, care au fost cele mai bune din lume în timpul “războiului rece”, rămîn fără îndoială maeştri ai manipulării, intoxicării şi dezinformării.