Rusia: A început cursa înarmării antirachetă

Nezavisimaia Gazeta

Nici nu a apucat să se usuce cerneala pe declaraţia politică a summitului NATO de la Chicago, în care ţările membre dădeau asigurări Rusiei că sistemul de apărare antirachetă în plină construcţie pe continentul european nu este îndreptat împotriva forţelor ruse strategice de descurajare, că Moscova a şi reacţionat prin lansarea unei noi rachete strategice, care încă nu are nici măcar denumire oficială, dar se ştie că focoasele sale au o capacitate sporită de a străpunge orice sistem de apărare antirachetă.

Testul cu rachetă de pe poligonul din Pleseţk a fost urmat la cîteva zile de amplasarea şi darea în exploatare a unei noi staţii radar de avertizare a unui atac cu rachete de tipul Voronej-M în localitatea Usolie-Sibirsk, în apropiere de Irkutsk (Siberia). Radarul de lîngă Irkutsk este al patrulea de acest tip desfăşurat în ultimii trei ani, după Sankt-Petersburg, Lehtusi, Armavir şi Kaliningrad.

În timpul apropiat, o a doua staţie radar urmează să fie desfăşurată la Usolie-Sibirsk. Aceasta va acoperi o suprafaţă de pînă la 6.000 de km, sub un unghi de 240 de grade, inclusiv întregul Ocean Pacific şi o parte a celui Indian, de la coasta de vest a SUA pînă la mijlocul subcontinentului indian. Urmează instalarea unui radar la Peciora (nord), Barnaul, Enisei şi în alte cîteva regiuni ale ţării.

De fapt, Rusia încearcă să se înconjoare de un “gard antirachetă” de-a lungul întregii sale graniţe, ca răspuns asimetric al Moscovei la planurile SUA şi NATO în materie de apărare antirachetă, la care făcea referire recent Dmitri Medvedev, actualul premier, fost preşedinte rus.

Crearea unei reţele de noi radare de înaltă tehnologie, gata asamblate încă în fabrică, va permite într-un timp scurt creşterea capacităţii sistemului de avertizare rusesc privind lansări de rachete şi va oferi un control radar continuu în toate direcţiile, susţin generalii ruşi. În plus, Rusia nu intenţionează să instaleze astfel de radare în afara graniţelor sale.

Cît vor costa toate aceste proiecte, nimeni dintre oficialii ruşi nu poate spune cu exactitate. Însă conform unor declaraţii indirecte, precum cea a unei surse anonime din cadrul Ministerului rus al Apărării, care a spus că banii ceruţi de Azerbaidjan ca taxă pentru închirierea staţiei de la Gabala (circa 300 milioane de dolari) ar putea acoperi costurile de construcţie a două noi staţii radar, se poate spune că răspunsul Rusiei la planurile antirachetă ale NATO va avea costuri ridicate, probabil mult mai mult chiar decît bugetul alocat pentru modernizarea armatei şi marinei pîna în 2020, adică 20 trilioane de ruble.

O cursă necontrolată a înarmării şi dorinţa fostei conduceri sovietice de a reacţiona în mod corespunzător şi simetric la fiecare plan militar al SUA şi NATO a dus la prăbuşirea economiei sovietice.

În opinia ziarului menţionat, este important ca actualele autorităţi ruse să tragă învăţăminte din acea epocă pentru a nu se lăsa antrenate într-o cursă extremă a înarmării, care începe deja să pună stăpînire pe mintea înaltei conduceri de la Moscova şi a establishment-ului militar. În acest context, tocmai antrenarea Rusiei în astfel de cheltuieli devastatoare ar fi adevărata miză a scutului antirachetă în Europa şi a summitului de la Chicago.