Romi celebri: un domnitor român, un laureat al Nobelului şi un preşedinte al Braziliei

La Repubblica

Dincolo de prejudecăţi se află povestea unui popor vechi şi persecutat, prezent pe fiecare continent şi numărînd 16 milioane de persoane şi cinci grupuri etnice diferite.

Ce uneşte un laureat al Premiului Nobel, un domnitor, un preşedinte şi un beatificat? Şi ce legătură există între actori cunoscuţi ca Michael Caine, Bob Hoskins, Yul Brynner şi Rita Hayworth? Toţi aparţin populaţiei romanes, la fel ca marele Chaplin sau fotbalistul german Michael Ballack.

Despre ei se ştiu puţine, nici măcar cum să fie numiţi, etichetîndu-i pe toţi drept “ţigani”. Mult timp victimă a persecuţiilor – 500.000 ucişi de nazişti -, populaţia romă este una dintre cele mai înrădăcinate minorităţi ale Bătrînului continent. În Europa sînt în număr de peste 11 milioane. În Italia, comunităţile romanes erau cunoscute în Abruzzo deja din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, chiar dacă primul document care atestă prezenţa lor în această ţară este o cronică anonimă bolognesă din 18 iulie 1422, ce relatează despre “oameni care spun că provin din India”.

Numărul lor este de multe ori supraestimat. Astăzi, în Italia, se cifrează la 170.000, majoritatea minori. 60% sînt italieni împărţiţi în mod egal între romi şi sinti, care s-au stabilit de mult timp. Aceştia din urmă locuiesc mai ales în case, în timp ce în taberele de nomazi se află străinii: romi din fosta Iugoslavie (30.000), sau români de imigraţie recentă (40.000).

Dar cine sînt ei cu adevărat? În cartea “Romi, genti libere” (“Romii, oameni liberi”, editura Dalai), pentru prima dată un rom italian, Santino Spinelli – care este şi muzician şi eseist -, prezintă o istorie completă a poporului său, încercînd să schimbe punctele de vedere tradiţionale şi să demonteze cîteva stereotipuri.

Se poate afla astfel că populaţia romanes este alcătuită în principal din cinci grupuri mari, diferite ca origine şi cultură: Romi, Sinti, Kale, Manouches şi Romanichals. Complexitatea nu se opreşte aici, deoarece aceste grupuri sînt subdivizate la rîndul lor în sute de sub-grupuri şi comunităţi, pe baza dialectului, credinţei, meseriei şi regiunii unde s-au stabilit.

Cîteva exemple: Xoraxané sînt romii de religie musulmană; Sinti Mucini al căror nume derivă de la “mucioşi” sînt printre comunităţile cele mai marginalizate; Romii Lăutari sînt muzicieni de profesie, prezenţi în România, Ungaria, Republica Cehă şi Italia. În timpul celui de-al doilea război mondial, a existat o comunitate romanes considerată de către nazişti “cu sînge pur”. Este vorba de Lalleri, singurii care, potrivit lui Himmler, ar fi meritat să supravieţuiască genocidului.

În ceea ce priveşte cuvîntul “ţigan”, nu numai că nu este suficient pentru a fotografia întreaga realitate, dar este considerat peiorativ. Ar trebui înlocuit cu “populaţie romanes” sau “comunitate romanes”, expresii care “acoperă în mod adecvat cerinţa de a grupa toate comunităţile diferite”.

Există multe celebrităţi de origine romanes, deşi mulţi au preferat să nu-şi dezvăluie rărăcinile, de teama de a nu cădea pradă prejudecăţilor. Mulţi fac parte din lumea spectacolului, de la Charlie Chaplin, a cărui bunică ar fi fost “ţigancă pe jumătate” şi “o ruşine pentru familie”, pînă la dansatorul Joaquin Cortes.

Există apoi personaje ilustre şi puternice. Ştefan Răzvan a fost un rom care a devenit domn al Moldovei la 24 aprilie 1595, dar domnia sa a durat doar cîteva luni pînă în luna august a aceluiaşi an. A sfîrşit executat brutal în Transilvania de către duşmanii săi.

Schack August Steenberg Krogh a fost un rom danez, care a obţinut premiul Nobel pentru medicină în 1920, datorită descoperirii mecanismului care reglementează capilarele în muşchii care susţin scheletul.

Există şi un preşedinte rom, Juscelino Kubitschek de Oliveira, crescut de o mamă romă de origine cehă. Politician brazilian, a ajuns la preşedinţia Braziliei în 1956.

Nu lipseşte nici un rom beatificat: Ceferino Gimenez Malla, numit El Pele, ucis la Barbastro (Spania), în iulie 1936, în timpul războiului civil din Spania.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
ziarulfaclia.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.