Românii nu au încredere în pensiile private

Unul din trei respondenţi (29%) nu ştie că are o pensie administrată privat, deşi deţine un astfel de produs, iar tendinţa este şi mai accentuată în rîndul tinerilor cu vîrsta de pînă la 25 de ani (cu un procent de 38%).

Conform unui studiu realizat de ING Pensii, doar doi din trei respondenţi au apreciat că sînt suficient de informaţi (70%) referitor la sistemul de pensii din România. În rîndul celor 30% dintre respondenţi care apreciază că nu sînt suficient de informaţi cu privire la sistemul de pensii administrate privat, principalele motive care conduc la această situaţie ţin de faptul că, deşi au primit informaţii, nu le-au înţeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Astfel, aproape 20% dintre respondenţii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014 nu au citit-o.
Pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 (sistemul de pensii private obligatorii) este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Astfel, 86% dintre respondenţi au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reuşesc (62%), fie pentru că nici nu şi-au propus (23%). În aceste condiţii, Pilonul 2 reprezintă pentru cei mai mulţi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.
În privinţa nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanţi la studiu nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sînt colectate în conturi individuale şi nu sînt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact procentul contribuţiei lunare, 44% nu ştiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu ştiu ce sume au acumulat pînă în prezent în conturile individuale. În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sînt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vîrsta pensionării, iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.
Pe de altă parte, unul din doi respondenţi apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil este statul, 11% angajatorul, iar 3% familia. De asemenea, doar o treime dintre repondenţi au certitudinea că “pensiile de stat” – Pilonul 1 vor mai exista în momentul în care vor ajunge la vîrsta pensionării.
Conform prognozelor actuale, în 2060 populaţia se va reduce în România pînă la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 milioane persoane în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţie activă (54%). În acelaşi timp, sub două treimi din populaţia activă va mai munci şi, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susţinînd un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.