Românii își cheltuie aproape toți banii pe mâncare, căldură, taxe și impozite

La începutul toamnei trecute, veniturile medii ale unei gospodării românești abia treceau de 5.700 lei, în timp ce cheltuielile erau de aproape 5.000 lei, majoritatea covârșitoare a banilor (aproape 90%) fiind consumați pentru alimente, încălzire, taxe și impozite, și nu sunt semne că situația s-ar fi fi îmbunătățit cu ceva de atunci. Dimpotrivă.

Românii se bazează pe salarii

O analiză privind proveniența veniturilor unei gospodării indică salariile ca principala sursă de venit, următoarea categorie de venituri fiind reprezentată de prestațiile sociale – respectiv de alocaţiile familiale, ajutoarele sociale şi speciale. În total, salariul și prestațiile sociale au reprezentat în jur de 90% din veniturile unei gospodării, ceea ce arată că majoritatea populației nu obține mai nimic din alte tipuri de venituri – dividende sau investiții financiare.

Evident, există diferențe între veniturile obținute de cei ”de la oraș” și cei ”de la țară”: primii primesc mai mulți bani din salarii, iar ceilalți au avantajul gospodăriei proprii, de unde își procură o cantitate semnificativă din alimente.

Concret, potrivit Institutului Național de Statistică, salariile şi celelalte venituri asociate acestora reprezentau cea mai importantă sursă de venituri (aproape 70% din veniturile gospodăriilor). Veniturile din prestaţii sociale reprezentau sub 20% din total, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii reprezenta 4,8%, veniturile din agricultură – 1,5%, cele din activităţi neagricole independente – puțin peste 2%, iar cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei – sub 1%.

La începutul toamnei trecute, veniturile medii lunare ale unei gospodării din România erau 5.704 lei, respectiv de 2.256 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost în medie de 5.362 lei lunar pe gospodărie (2.121 lei pe persoană), iar veniturile în natură ajungeau la 342 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană).

După plata facturilor, nu mai rămân bani pentru investiții

Datele statistice arată că, anul trecut, cheltuielile medii se ridicau la 4.939 lei lunar pe gospodărie (respectiv 1.954 lei pe persoană) şi reprezentau 86,6% din venituri.

De remarcat că, așa cum se întâmplă de ani și ani de zile, cheltuielile pentru investiţii – cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere infimă în cheltuielile totale ale populaţiei, de numai 0,4%.

Și atunci, unde se duc banii unei gospodării? Răspunsul este evident: pe viața de zi cu zi. Datele Institutului Național de Statistică arată că principalele destinaţii ale cheltuielilor făcuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi bugetele asigurărilor sociale, respectiv impozite impozite, contribuţii, cotizaţii. O mică parte a cheltuielilor este reprezentată de acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Desigur, există diferențe între cheltuielile făcute în urban și în cel rural, în sensul că cei de la țară se bazează și pe gospodăria proprie. Însă pe ansamblu, situația este cam aceeași: produsele alimentare şi băuturile nealcoolice reprezintă, în medie, peste 32% din cheltuielile gospodăriilor gospodăriilor.

Deși datele se referă la trimestrul al III-lea din 2021, nu există nici un singur indiciu că situația financiară a gospodăriilor românești este mai bună acum decât atunci. De fapt lucrurile stau exact invers: prețurile la alimente s-au majorat semnificativ, iar cele la utilități (energie electrică șiu gaze naturale) au crescut până la cer.

Viorel Dădulescu