Românii care luptă să rămînă români

Reprezentanţi ai presei şi ai societăţii civile din comunităţile de români din toată lumea au încercat, la sfîrşitul săptămînii, la Bucureşti, să găsească soluţii la problemele cu care se confruntă presa în limba română şi românii din diaspora. Discuţiile au avut loc în cadrul celei de a XII întîlniri „Hai acasă!”, cu reprezentanţii presei de limbă română din diaspora şi ai asociaţiilor românilor de pretutindeni. Reuniunea a avut ca temă “Mass media diasporei române” şi a fost organizată de Departamentul de strategii guvernamentale din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Asociaţia Pro Familia. Evenimentul a adunat aproximativ 100 de jurnalişti români şi reprezentanţi ai asociaţiilor de români din 15 ţări ale lumii. Alături de cei veniţi din străinătate, s-au aflat ziarişti din presa scrisă sau audiovizuală din România, care au ediţii speciale pentru diaspora noastră sau abordează teme legate de românii din afara ţării.

 Nicolae Toma, redactor-şef la ziarul “Zorile Bucovinei” din Cernăuţi, a semnalat că presa română din Ucraina rămîne în afara ajutorului din partea statului şi, cu toate acestea, continuă să apară. El a arătat că ziarul pe care-l conduce apare fără ajutorul autorităţilor locale, avînd cel mai mare tiraj, incomparabil cu celelalte ziare de limba română. El a avertizat că o problemă gravă în prezent este legată de aplicarea Legii limbilor. „Este vorba despre o lege prin care limba română poate obţine acelaşi statut cu cea ucraineană în regiunile unde românii reprezintă minimum 10% din populaţia totală. Din păcate, această lege, deşi a fost votată de legislativ, pînă acum nu a fost pusă în aplicare decît în trei localităţi în care trăiesc români. În toate celelalte localităţi româneşti nu a fost adoptată de administraţia locală, încercîndu-se să se introducă tot felul de piedici. Acest lucru îl întîlnim şi în oraşul Cernăuţi, cît şi la nivelul raionului Cernăuţi”, a spus Toma.

Iurie Levcic, redactor şef la Redacţia TV în limba română a Companiei de Stat de Teleradiodifuziune Cernăuţi, a avertizat că românii din Ucraina sînt marginalizaţi. „Sîntem total marginalizaţi. Pentru noi este un mare efort să păstrăm românismul în teritoriile din jurul României. Sînt nişte lucruri care ne afectează. Presa română e pe cale de dispariţie şi vreau să se ştie că problemele noastre din Ucraina diferă de cele ale românilor din Germania, Italia sau Spania. Aş vrea să veniţi la noi şi să vedeţi cum trăim, pentru că sîntem marginalizaţi de politicienii şi guvernul din România. Ţin să spun că noi nu venim aici să facem promenade”, a semnalat Levcic.

Universitarul român de la Chişinău Vasile Şoimaru a semnalat şi el problemele cu care se confruntă românii din Basarabia şi cei din Ucraina. Şoimaru a arătat că pentru românii basarabeni singura şansă este integrarea Republicii Moldova în UE. „Integrarea europeană este unica posibilitate de apropiere sau chiar unificare a românilor din fostele judeţe româneşti. Ca să nu mai zic de alte oportunităţi imediate pentru moldovenii cărora azi li se rup coastele sau li se fură banii cîştigaţi din greu pe întinsurile din est, unde se mai practică şi azi robia, cea benevolă”, a punctat Şoimaru. El ţinut să semnaleze şi pericolul asimilării românilor din Ucraina. „Şi azi Ucraina luptă cu românii care au mai rămas în regiunile Cernăuţi şi Odesa, în loc să se gîndească cum să-i facă pe ruşii din regiunile rusofone să le vorbească limba oficială. Ruşii majoritari din aceste regiuni nici în ruptul capului nu doresc să vorbească ucraineana sau să înveţe la facultăţi în limba ucraineană. Ca rezultat, Ucraina deja a cedat în faţa ruşilor şi le-a oferit limbii lor statut de limbă regională. Numai românii s-au ales cu două limbi regionale odată, româna şi „moldoveneasca”, ucrainizarea grădiniţelor de copii şi a şcolilor continuînd cu maximă viteză”, a arătat universitarul român de la Chişinău.

Comunitatea românească din Cipru a fost reprezentată la reuniunea de la Bucureşti de Christina Cristodoulu Todea. Aceasta conduce Alianţa Românilor din Cipru, care are deja mari realizări în ceea ce priveşte păstrarea şi promovarea indentităţii româneşti de aici. „Alianţa noastră s-a înfiinţat în 1995, cînd, în urma schimbării politicii guvernului, foarte mulţi români au venit în Cipru în căutarea unui loc de muncă. În prezent în Cipru trăiesc aproximativ 40.000 de români. Această alianţă s-a dorit a fi un focar cultural prin care să prezentăm cultura României în Cipru. Desfăşurăm multe activităţi culturale, însă avem şi activităţi sociale care vin în sprijinul românilor de aici. Cei aproximativ 40 de mii de români sînt practic o comunitate tînără cu destul de multe probleme, trebuie să recunosc. Unul dintre proiectele bune ale Alianţei Românilor din Cipru a fost înfiinţarea şcolii româneşti la nivel de învăţămînt primar. Acest lucru a fost gîndit pentru copiii românilor din Cipru pentru a-şi putea păstra rădăcinile. În momentul de faţă avem 15 clase care funcţionează în şase oraşe din Cipru. Şcoala funcţionează prin autofinanţare, dar se bucură şi de un sprijin de la Departamentul Românilor de Pretutindeni, care reprezintă doar o cincime din necesar. O altă categorie de activităţi este de natură culturală şi vizează promovarea culturii şi artei româneşti în Cipru. Aceste activităţi le facem cu sprijinul Ministerului Culturii din Cipru şi constau în expoziţii, dezbateri şi prezentări despre marii oameni de cultură de origine română”, a explicat Christina Cristodoulu Todea.

Şi comunitatea românească din Germania a avut reprezentanţi la întîlnirea diasporei. Printre aceştia s-a numărat Lucian Glas, de la Fundaţia Agero Stuttgart, şi Liga Asociaţiilor Românilor din Germania. „În Germania trăiesc aproximativ 330.000 de români. Majoritatea sînt concentraţi în zona Stuttgart, München şi Köln şi Berlin. Aceştia sînt organizaţi în mai multe asociaţii prin care desfăşoară diverse activităţi culturale pentru a menţine spriritul românesc. Asociaţia mea organizează, spre exemplu, diverse activităţi culturale şi, precizez, doar prin forţe proprii, fără niciun sprijin. Vreau să spun că românii din Germania nu au problemele pe care le au românii din Spania sau Italia, pentru că sistemul german este foarte bine organizat”, a punctat Glas.

Dintre emigranţii români din Spania care au venit la Bucureşti a fost Elena Santamaria, preşedinta Fundaţiei Casa România din Barcelona. „Fundaţia noastră a fost înfiinţată în 2001 şi se ocupă cu precădere de promovarea culturii româneşti în Spania. Aici vreau să precizez că nu promovăm numai muzica, ci şi cultura, arta şi literatura. Activităţile noastre sînt foarte bine primite de românii din zona Barcelona şi mă bucur că de fiecare dată cînd avem astfel de evenimente foarte multe persoane participă la acestea. Totodată, pe lîngă români, manifestă interes pentru activităţile noastre şi foarte mulţi spanioli”, a explicat Santamaria.

Un alt exponent al diasporei româneşti la întîlnirea din capitala României a fost Cristina Turcu, membru al Asociaţiei Emigranţilor Români din Portugalia „Frăţia”. Comunitatea românească din Portugalia este formată din aproximativ 40.000 de cetăţeni români, care locuiesc în special în Lisabona, Porto şi în provincia Algarve din sudul ţării. Minorităţile naţionale nu sînt recunoscute în Portugalia, iar românii de aici fac eforturi mari pentru a-şi păstra identitatea. Una dintre cele mai reprezentative organizaţii româneşti de aici este Asociaţia Imigranţilor Români „FRĂŢIA”. „Frăţia este prima asociaţie a imigranţilor români care s-a înfiinţat pe teritoriul Portugaliei. Din 2004, Asociaţia “Frăţia”, în colaborare cu diferite instituţii portugheze, a iniţiat şi organizat acţiuni pentru informarea membrilor ei, şi nu numai, despre legislaţia portugheză şi cea europeană. O prioritate pentru “Frăţia” a constituit-o activităţile culturale. Asociaţia noastră numără aproximativ 5000 de membri şi desfăşoară activităţi sociale şi culturale şi în acelaşi timp promovează valorile româneşti în peninsula Iberică. Astfel, aducem oameni de cultură şi artă din România şi Republica Moldova pentru a le promova operele. Totodată, organizăm cursuri de limba română pentru copiii emigranţilor români, astfel încît, în cazul în care se reîntorc în ţară, cu părinţii, procesul de integrare în şcoala românească să fie mai uşor. O atenţie deosebită o acordăm problemelor românilor de aici. Aceştia se confruntă cu probleme legate de muncă, sînt prost plătiţi, iar noi încercăm să-i ajutăm”, a explicat Cristina Turcu.

Comunitatea românească din Italia este una dintre cele mai numeroase, numărînd peste 1.300.000 de persoane. Cei mai mulţi români locuiesc în nordul şi centrul ţării. Aceştia şi-au constituit mai multe organizaţii prin care încearcă să-şi apere drepturile în faţa autorităţilor. Asociaţia Românilor din Italia este una dintre cele mai reprezentative organizaţii româneşti din Peninsula italică şi este condusă de Eugen Terteleac. „Asociaţia noastră este cea mai puternică organizaţie românescă din Italia şi are activităţi foarte complexe. Ne preocupă în special promovarea imaginii României, dar şi protejarea românilor care trăiesc în Italia. Încercăm să-i ajutăm şi pe cei care au probleme cu locurile de muncă, pentru a le fi mai uşor şi a reuşi să îşi asigure existenţa. Vreau să spun că o problemă a noastră este lipsa unui ambasador la Roma. Ambasada României la Roma a rămas fără ambasador de patru ani şi e nevoie mare ca acest post să fie ocupat, pentru că în Italia trăiesc aproximativ 1,5 milioane de români”, a spus Terteleac. Alţi emigranţi români din Italia prezenţi la dezbateri s-au plîns de serviciile proaste pe care le oferă structurile consulare ale României din Italia, precizînd că în aceste reprezentanţe au ajuns tot felul de persoane slab pregătite şi care nu fac faţă solicitărilor emigranţilor’’, a spus Terteleac.

Românii din Atena ascultă emisiuni în limba română la Radio Atena Internaţional. Cea care face emisiuni şi le transmite informaţii românilor în limba lor este Veronica Todor. „Lucrez în Atena la Radio Atena Internaţional, care aparţine de Primăria Atenei şi emite în 15 limbi, printre care şi în limba română. Avem emisiuni în limba română miercurea şi joia, cîte o oră, iar cei aproximativ 100.000 de români care trăiesc în Grecia manifestă un interes deosebit faţă de aceste emisiuni. Practic, emisiunea noastră este o interfaţă între statul grec şi cetăţenii români. Principala organizaţie a românilor din Grecia este Asociaţia „Ştefan cel Mare”, dar sînt şi altele mai mici. Asociaţia „Ştefan cel Mare” organizează cursuri de limba şi literatura română, care sînt urmate de mulţi tineri, dar are şi multe alte activităţi culturale. Printre problemele cu care se confruntă românii din Grecia se numără lipsa accesului la învăţămînt în limba română. Aici mă refer la faptul că nu există posibilitatea de a face şcoală în limba română, iar copiii românilor din Grecia, cînd se întorc în România, nu ştiu limba română. O altă problemă ar fi lipsa accesului la informaţii. Aici, după părerea mea, ar trebui înfiinţate nişte birouri de informaţii pentru ca românii care vin în Grecia să poată afla aspecte care ţin de legislaţia şi condiţiile care se impun pentru a intra pe piaţa forţei de muncă.

Prezentă la întîlnirea cu repezentanţii diasporei româneşti, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Ecaterina Andronescu, a făcut o prezentare a situaţiei învăţămîntului din România. „În sistemul de învăţămînt românesc sînt şcoli foarte bune, multe excepţionale, cu care se poate intra în orice competiţie, şi şcoli în care mai este foarte mult de făcut”, a punctat Andronescu. Ea a mai arătat că sistemul de învăţămînt din România a fost supus în ultimii ani unui amplu proces de informatizare, ceea ce a făcut ca acum peste 100 de mii de lecţii să fie organizate în format electronic.

În cadrul întîlnirii cu ministrul Educaţiei, mai mulţi membri ai comunităţilor româneşti din Italia şi Spania, au propus înfiinţarea de şcoli în limba română la nivel de gimnaziu şi liceu în Spania, pentru a li se da posibilitatea copiilor de origine română să-şi facă studiile în limba maternă. Andronescu a dat asigurări că va analiza această propunere pentru a vedea în ce măsură un astfel de proiect poate fi implementat.

Participanţii din Republica Moldova şi Ucraina s-au plîns că, dintre miile de tineri care beneficiează de burse în România, la nivel de liceu şi gimnaziu, nu se reîntorc acasă nici cinci la sută dintre ei. Aceştia au cerut ministrului să găsească soluţii pentru a-i încuraja pe tinerii moldoveni şi bucovineni care-şi fac studiile în România să se întoarcă acasă, arătînd că, dacă se continuă în acest ritm, Moldova şi Bucovina rămîn fără români. „Lucrul cel mai important pe care-l face România pentru Moldova şi Bucovina sînt bursele de liceu, universitate, masterat şi doctorat pentru tinerii de la noi. Vă rugăm să nu renunţe România la această strategie, însă ar trebui ca Guvernul României să-i oblige să se întoarce acasă. Trebuie să se întoarcă acasă, pentru că se goleşte ţara de români”, a spus Luminiţa Dumbrăveanu, jurnalist de la Chişinău. Acceeaşi problemă a fost ridicată şi de ziaristul Nicolae Toma de la ziarul “Zorile Bucovinei” de la Cernăuţi. Andronescu a spus că nu vede ce soluţii s-ar putea găsi pentru a-i face pe tinerii basarabeni care-şi fac studii în România să se întoarcă acasă. O soluţie ar fi ca în paralel cu sistemul de burse să existe extensii ale universităţilor din România în Republica Moldova, pentru ca tinerii să poată învăţa la ei acasă şi poate aşa ar rămîne acolo după terminarea facultăţii.

C. PURIŞ