România şi Bulgaria doresc să fie pe deplin acceptate în UE

Reuters

Fie că trăiesc în ţările lor din sud-estul Europei sau lucrează la Bruxelles, românii şi bulgarii au din ce în ce mai mult un sentiment de izolare.

În timp ce veniturile pe cap de locuitor au crescut constant odată cu aderarea la UE – cu aproximativ 30% în perioada 2006-2011 în ambele ţări, conform datelor FMI – şi oportunităţile de a se muta şi lucra în Europa au crescut, nu există încă un sentiment de integrare deplină în uniunea statelor europene. România şi Bulgaria rămîn în continuare în afara Schengen, iar planurile de a adera la moneda euro sînt în aşteptare pentru viitorul imediat.

Atunci cînd situaţia din ambele ţări apare în dezbaterile UE, discuţiile se referă de cele mai multe ori la faptul dacă Bucureştiul şi Sofia îşi ating obiectivele pentru consolidarea sistemelor lor juridice sau depun suficiente eforturi pentru a combate contrabanda şi pentru a limita afluxul de imigranţi din estul continentului.

La summiturile UE, liderii din România şi Bulgaria au aceeaşi şansă ca oricare alt şef de stat sau de guvern să-şi spună punctul de vedere şi adesea o şi fac. Însă cînd este vorba despre luarea deciziilor, mai ales în ultimii trei ani de criză economică, Sofia şi Bucureştiul nu prea au niciun cuvînt de spus..

“Veţi vedea două ţări care vor folosi destul capital de negociere şi eforturi cu privire la aspectele-cheie pentru ele, cum ar fi aderarea la Schengen”, a declarat un diplomat UE.

Un alt obstacol cu care se confruntă este să dispună de personal cu experienţă pentru a impulsiona eforturile lor diplomatice. În calitate de cele mai noi din cele 27 de state membre UE – cel puţin pînă cînd Croaţia va adera în luna iulie – este nevoie de timp pentru a genera masă critică şi influenţă în cadrul reuniunilor, nu doar la nivel de ambasadori, ci şi la toate nivelurile birocratice.

Cînd vine vorba de decizii majore, este un joc al celor puternici şi agresivi, capabili să determine luarea deciziilor, a afirmat un alt diplomat european. Un exemplu sînt negocierile de la începutul acestui an privind bugetul UE de peste un trilion de euro, din care o mare parte se îndreaptă către fondurile de dezvoltare pentru ţările mai sărace din UE, devenind de maximă importanţă pentru România şi Bulgaria.

“Cînd vine vorba de buget, România şi Bulgaria iau doar resturile”, a afirmat diplomatul citat, subliniind lipsa lor de influenţă.

 La rîndul lor, oficialii din cele două ţări au afirmat că vocea lor a fost întotdeauna prezentă în dezbaterile UE şi se întreabă de ce cetăţenii lor sînt trataţi ca fiind de categoria a doua cînd vine vorba de Schengen, probabil, cea mai mare frustrare lor.