România – pe ultimul loc în Europa, după IMM-urile active

Sectorul IMM-urilor continuă să fie “cenuşăreasa” economiei româneşti, deşi întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră au peste 2,7 milioane de angajaţi şi realizează o valoare adăugată de aproape 26 miliarde de euro.

Datele unui studiu, realizat de Fundaţia Post-Privatizare, arată că în România sînt 426.295 de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) active în economia nefinanciară, aceasta fiind cea mai mică densitate de IMM-uri din Uniunea Europeană (UE). IMM-urile româneşti au 2,71 milioane de angajaţi şi realizează o valoare adăugată de 25,8 miliarde de euro. În România există 21,3 de IMM-uri la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7. Cele mai mari densităţi sînt înregistrate în Cehia, cu 95,9 IMM la o mie de locuitori, Portugalia (73,5 IMM/1.000 locuitori), Malta (73 IMM/1.000 locuitori) şi Slovacia (70,2 IMM/1.000 locuitori). Valori mari ale densităţii IMM există atît în statele noi membre UE mai puţin dezvoltate economic, cît şi în economii de piaţa tradiţionale, ca Spania (48,1), Italia (62,6), Suedia (70,2). Există şi economii puternice ale Uniunii Europene unde densitatea IMM-urilor nu este foarte ridicată, cum ar fi Marea Britanie, care are numai 27,2 IMM/1.000 locuitori sau Germaniei, cu 27,7 IMM /1.000 locuitori.

Ponderea microîntreprinderilor din România în totalul de IMM-uri este de 88%, mai mică decît media de 92% din UE, în timp ce clasa de întreprinderi mici este mai consistentă decît în UE, respectiv 10,4% faţă de 6,4%. Ca domeniu de activitate, comerţul rămîne preponderent pentru IMM-urile din România, cu un procent de aproape 40% din numărul total de firme, în timp ce media din UE este 28%. Cele aproape 51.000 de IMM-uri active în industrie, avînd o pondere de 9% în numărul total de firme, contribuie la valoarea adăugată totală în proporţie de 24,5%. De remarcat că anul 2014 semnalează reorientarea antreprenorilor români înspre IT şi învăţămînt în detrimentul agriculturii. Dintre sectoarele nefinanciare, cele mai populare sectoare de activitate pentru startup-urile româneşti în 2014 au fost învăţămîntul, cu 18,8% mai multe înmatriculări, informaţie şi comunicaţii, cu 8,94%, şi comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 5,38%.