România: o reducere a ratei dobînzii riscantă

 România a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a redus rata dobînzii de politică monetară în replică la criza din Grecia şi la deteriorarea în consecinţă a perspectivelor economice.

Confruntată cu riscul unei noi recesiuni, Banca Naţională a României (BNR) a surprins pieţele prin reducerea ratei dobînzii de politică monetară la nivelul de 6,00% de la 6,25% pe an – în pofida riscurilor clare ale unei deprecieri a monedei. Investitorii au primit pînă acum ştirea cu calm, iar leul a rămas constant în raport cu euro. Cu toate acestea, legăturile strînse dintre România şi Grecia îl lasă vulnerabil.

După anunţ, leul şi-a anulat cîştigurile anterioare, rămînînd constant în raport cu euro în jurul prînzului. Alte monede din regiune au crescut în general faţă de euro, spre exemplu zlotul polonez, care a înregistrat o creştere de 0,6 %.

Presiunea de a reduce rata dobînzii de politică monetară în România a fost deosebit de puternică în condiţiile în care ţara se confruntă cu unul dintre cele mai grave declinuri în perspectivele economice din regiune. În ultimele sale previziuni economice, publicate luna trecută, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a redus predicţiile de creştere a PIB-ului pentru România pentru anul 2012 cu 2,7 puncte procentuale la 1,1% sută – cea mai mare reducere pentru o ţară din regiune, cu excepţia Slovaciei (-3,0 puncte procentuale).

Cu o creştere de doar 1,5% prognozată acum pentru 2011, România pare să se îndrepte spre o încetinire economică prelungită dacă nu spre o recesiune pur şi simplu.

Între timp, legăturile cu Grecia sînt strînse, în condiţiile în care băncile greceşti au un rol deosebit de important în România. Capital Economics a calculat că băncile-mamă greceşti şi-au extins creditele la aproximativ 5 miliarde de dolari pentru subsidiarele din România – credite, care ar putea fi, in extremis, retrase.

Din fericire pentru BNR, România are, de asemenea, şi unele avantaje. În primul rînd, ţara este beneficiara unui acord de finanţare pe termen mediu de tip preventiv, în valoare de 5 miliarde de euro, de la Fondul Monetar Internaţional – un instrument util dacă ar fi atacată pe pieţele monetare.

În continuare, spre deosebire de alte monede est-europene ne-legate de altă monedă, leul s-a menţinut în raport cu moneda unică europeană în acest an, scăzînd doar aproximativ 1,5%, în timp ce zlotul, prin contrast, s-a depreciat cu aproape 10%. De asemenea, inflaţia – o provocare pe termen lung pentru Bucureşti – a încetinit la 3,5% în luna septembrie şi s-a situat în intervalul ţintă al BNR.

Aceasta nu înseamnă însă că România este în siguranţă. Cu aproape două treimi din credite în valută, ţara s-ar putea confrunta cu aceleaşi probleme ale creditelor în valută, cu care s-au confruntat Ungaria şi Polonia.

Capital Economics a precizat într-o notă că deşi leul s-a menţinut destul de bine în timpul turbulenţelor recente de pe pieţe, băncile fragile din România şi legăturile financiare strînse cu periferia sudică a zonei euro ( în special cu Grecia) vor face probabil ca leul să se confrunte cu presiuni suplimentare pe măsură ce criza din zona euro se intensifică.