România este în continuare obligată să aplice reforme

Le Monde

La capătul a peste două săptămîni de manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate, poporul român a fost în cele din urmă auzit. Justificîndu-şi gestul prin voinţa de a “detensiona situaţia politică şi socială din ţară”, premierul Emil Boc a anunţat luni, 6 februarie, demisia guvernului său de centru-dreapta alcătuit în 2009.

Cerută de manifestanţi de mai multe săptămîni, plecarea sa era dorită chiar şi în interiorul Partidului Democrat-Liberal, aflat la putere. În ce priveşte Opoziţia, reunită în cadrul Uniunii Social-Liberale, ea a demarat o grevă parlamentară, afirmînd că nu se va întoarce în hemiciclu pînă cînd coaliţia guvernamentală nu va accepta organizarea alegerilor legislative anticipate.

Pentru că a fost în linia întîi, atunci cînd preşedintele Traian Băsescu s-a făcut mai discret, Boc a plătit preţul reformelor în care s-a angajat. El este, deci, obligat să motiveze cura de austeritate introdusă în 2009. În acel an, România, lovită din plin de criza economică, a împrumutat 20 de miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Uniunea Europeană (UE). În martie 2011, un al doilea acord, menit să prevină o agravare a crizei, a fost semnat pentru o linie de credit în valoare de cinci miliarde de euro.

În schimb, statul român s-a angajat să aplice un sever program de economii, în special prin reducerea cu 25% a salariilor personalului bugetar, îngheţarea pensiilor şi majorarea TVA de la 19 la 24%. Reprezentanţii FMI, susţinuţi de cei ai Uniunii Europene, au mai cerut liberalizarea treptată a pieţii energiei şi gazelor.

Afectată de aceste măsuri, populaţia – în frunte cu clasa mijlocie şi păturile populare – au denunţat inegalităţile şi au afirmat că, într-o ţară în care salariul mediu nu depăşeşte 350 de euro pe lună, clasa avută poate fi obligată să plătească statului mai mult.

FMI şi UE au aprobat, totuşi, reformele introduse de guvernul Boc în ultimele luni, în pofida revizuirii în scădere a previziunilor de creştere economică pe 2012, între 1,5% şi 2%, ţinînd cont de criza cu care se confruntă zona euro.

Destinate să reducă deficitul bugetar, reformele sînt pe cale să bulverseze economia românească, susţinută îndeosebi de cererea internă. “În 2007 şi 2008, creşterea economică a României atingea anual circa 8% din PIB, din care jumătate provenea din consumul casnic. Dar această creştere era nesustenabilă.