RÎURI-LUMINI ÎN CALE CURG…

Anul acesta, Gerar se joacă cu noi; presară fulgii de nea pe dealuri, pe cîmpii şi pe munţi. Ne lasă abia un mic răgaz să ne bucurăm de fruntea lui albă, pentru ca, apoi, pe negîndite, să ne uimească, afişînd zile prea calde pentru o iarnă serioasă. Copiii sînt iarăşi în bănci, ziua Poetului cheamă a fi aniversată. Ne vin în amintire versurile lui armonioase, mai cu seamă cele despre natura neasemuită a ţării noastre. I-am reîntîlnit pe elevii cercetaşi de la clasa Pregătitoare B a Colegiului Naţional clujean „Emil Racoviţă”, în progres evident faţă de momentul începerii cursurilor, din toamna anului trecut. Unii dintre ei ştiu să citească texte scurte. Cu glasurile lor cristaline, elevii interpretează cîntece adecvate vîrstei lor. Le-am prezentat cartea „Povestiri pentru copii”, ilustrată de colegul lor Teo, apărută recent la Editura clujeană Ecou Transilvan. I-am purtat pe aripile viselor copilăriei; ne-am minunat împreună de zborul lui Roşiuţă, pasărea fermecată, printre stele, cu navoidul lui special, construit cu propriile forţe; am admirat planeta Sertan, pe care au ajuns fiinţe create în laboratoarele cosmice; am ajuns însă, împreună, la concluzia că Planeta Albastră, Pămîntul, este cel mai frumos. Că trebuie să învăţăm cum contribuim fiecare, de la copil la adult, la păstrarea unui mediu cît mai curat, propice vieţii. Astfel ca versurile despre „lacul codrilor albastru” din opera eminesciană să-i poată încînta, la fel ca pe noi, şi pe semenii noştri care ne vor urma de acum înainte.

Geniul, floare rară

(acrostih)

Mijit ca sîmburele-n rocă,

Izbuc al verbului tribun,

Hotar cuvintelor, epocă,

Amnar iubirilor stăpîn,

Ivit spre pildă, temelie

Eternă harului străbun,

Monumental, ca o solie

Intrată-n opul ce compun.

Noian de stihuri, cînd poeţii,

Emuli pigmei şi vanitoşi

Se străduiau să-nvingă sorţii

Cîntînd din lira lor, făloşi,

Un bulgăre de cenuşă-amară

Lăsau în urma lor, prejos,

Umbriţi de Geniul, floare rară,

Crescut al lumii scump prinos.

E tare limpede fîntîna

Adăpătoare în amurg,

Fermecătoare codrul, stîna,

Aduse-n scris de Demiurg,

Rîuri-lumini în cale curg…

Gabriela Genţiana Groza