Revolta rezerviștilor clujeni

Filiala Judeţeană Cluj a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere s-a întrunit la Cercul Militar Cluj – Napoca unde a prezentat bilanțul relevant pentru cei 775 de membri înscriși în filialele din Cluj – Napoca, Dej, Turda și Câmpia Turzii.

Această ,, mobilizare’’ a militarilor în rezervă și retragere consumată la sfârșitul săptămânii trecute, la care au participat ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, reprezentanții Diviziei 4 Infanterie ,, Gemina’’, Centrul Militar Zonal, comandantul Spitalului Militar de Urgență și președinții altor structuri militare asociative în rezervă și retragere, a început cu intonarea imnului Național și al Asociației, păstrându-se și un moment de reculegere pentru cei 21 de camarazi care au trecut la cele veșnice.

Președintele asociației ANCMRR Cluj, Col. (rtr) Ioan Pogan, după ce a dat cuvântul invitaților, a prezentat un amplu raport de activitate din care reproducem fără nici o reținere.

”Pornind de la scopul asociaţiei, înscris în statut, precizează președintele Ioan Pogan, precum şi în strategia ANCMRR „ Al. I. Cuza ” pentru perioada 2021 – 2023 de reprezentare şi apărare a drepturilor şi intereselor militarilor în rezervă sau în retragere şi familiilor ( urmaşilor ) acestora, de promovare a patriotismului şi tradiţiilor naţionale şi militare, noi, membri ai filialei suntem, a spus dânsul, prezenţi şi trebuie să ne manifestăm în noul context de securitate creat la graniţele ţării noastre.

În acest context, conducerea ţării trebuie să manifeste responsabilitate pentru întărirea apărării şi suveranităţii naţionale, pentru mărirea capacităţii de apărare prin completare cu efective, tehnică şi echipamente, instruirea intensivă a structurilor existente şi a rezervei, atragerea tinerilor către armată prin drepturi compatibile cu cele din NATO.

Ridic acest aspect pentru că o parte din pensionarii militari sunt apţi pentru participarea la apărarea ţării, dar modul în care le sunt respectate drepturile de pensie, asistenţă medicală şi protecţie socială de către conducerea statului influienţează atât militarii activi, dar şi pe cei care ar dori să intre în armată fiindcă văd care este situaţia rezerviştilor.

Anul 2023, un an destul de controversat, mă refer la indexările pensiilor civile și militare. Pentru readucere aminte, să vedem ce s-a întâmplat: Vreau să vă supun atenției o situație cât se poate de reală și nedreaptă, în speranța că va ajunge măcar la unul dintre factorii de decizie care au determinat apariția ei. Poate, cine știe, se va aprinde vreun bec și pentru decidenții actuali, că tare gol și întuneric au între urechi.

Suntem în anul de grație 2019, luna februarie – adică exact acum cinci ani – și avem doi pensionari, unul civil și altul militar, amândoi cu o pensie brută de 2500 de lei. La 1 septembrie 2019, pensionarului civil i-a fost indexată pensia cu 15%, pensia lui devenind 2875 de lei. Pensionarul militar nu a primit nimic. La 1 ianuarie 2020, pensionarului militar i-a fost indexată pensia cu 4,6%, pensia lui devenind 2615 lei. Civilul a ramas pe loc, dar avea deja mai mult, 2875 de lei. La 1 septembrie 2020, civilul a fost indexat cu 14%, pensia lui devenind 3278 de lei, militarul a rămas cu 2615 lei.

La 1 ianuarie 2022, pensionarului civil i-a fost indexată pensia cu 10%, pensia lui devenind 3606 lei, iar pensionarului militar i-a fost indexată pensia cu 2,6%, pensia lui devenind 2683 de lei. La 1 ianuarie 2023, pensionarului civil i-a fost indexată pensia cu 12,5%, ajungând la 4057 de lei, pensionarului militar i-a fost indexată pensia cu 5,1%, ajungând la 2820 de lei, după care, în funcție de momentul ieșirii la pensie, a mai fost indexată fie cu 7,4%, fie cu 3,8%, ajungând ori la 3029 de lei, ori la 2927 de lei. C

Carevasăzică, doi pensionari – civil și militar – care în februarie 2019 aveau aceeași pensie, respectiv 2500 de lei brut, au ajuns ca în patru ani să aibă pensiile nu doar diferite, ci cu o diferență nedrept de mare între ele. Civilul are 4057 de lei pensie, iar militarul are, ori 3029 de lei, ori 2927 de lei, în funcție de data ieșirii la pensie. E corect? Care e logica acestei discriminări? Pensionarul militar nu mănâncă, nu ia medicamente, nu are facturi de plătit?

Cine sunt vinovații ? Nu reiau întreaga retorică despre cum militarii plătesc, la fel ca oricare alt angajat din România, contribuții „pentru asigurări sociale”. Cei care sunt capabili să înțeleagă nu au nevoie să fie abuzați cu explicații repetate. Pentru ceilalți, incapabili să accepte evidențele (din motive diverse), degeaba tot explicăm. Altceva merită subliniat, faptul că indiferent de sistemul de pensii în care se află un senior, inechitățile și fracturile dintre generații sunt aceleași. Toate modificările legislative, care au produs neplăceri militarilor, au fost propuse de MApN. Un adevăr repetat de mai mulți miniștri, de pe întreg eșichierul politic. Dacă militarul este Cenușăreasa salarizării bugetarilor, vina o poartă șefii structurilor cu responsabilități din Armată.

În cele din urmă, dacă România nu are rezervă, iar forțele active se confruntă cu un deficit istoric, culpa este a șefilor direcțiilor centrale direct responsabile. Niciodată Armata României nu a traversat o perioadă atât de cruntă în ce privește managementul resursei umane…reducerea efectivelor Armatei a fost urmată de desființarea multor unități și eliberarea multor cazărmi. Conducerea MApN, în complicitate cu autoritățile locale sau centrale, s-a grăbit să cedeze spațiile, uneori pentru clădiri, deseori pentru terenuri.

Militarii în rezervă, dar mai ales cei în retragere, așteaptă să fie eliminate inechitățile. Puțini militari trec pragul vârstei de 70 de ani”, a spus președintele filialei.

De la multele nemulțumiri, Col. (rtr) Ioan Pogan a ținut să sublinieze că activitatea , în ansamblu ei, în cadrul Comitetului şi Biroului Pertmanent a fost pozitivă cu toate greutăţile avute în anul 2023. ”Afirm că planul de activitate şi obiectivele asumate au fost realiste, în concordanţă cu nevoile şi posibilităţile impuse, dar şi cu posibilităţile financiare şi logistice , limitate , avute la dispoziţia noastră.

Apreciez că am desfăşurat o activitate multiplă , diversificată , în concordanţă cu prevederile statutare şi în acord cu deviza asociaţiei rezultată din Strategia ANCMRR pentru perioada 2021 – 2025, astfel: La nivelul filialei s-a creat site şi grup de contact pe reţelele de socializare menite să facă posibilă informarea membrilor cu problemele rezultate din şedinţele organelor conducătoare , precum şi cu acţiunile intreprinse pentru apărarea demnităţii şi onoarei cadrelor militare în rezervă şi în retragere; Am avut intervenţii în cadrul şedinţelor din Consiliul Judeţean al Pensionarilor şi Persoanelor Vârstnice , din Comitetul de Dialog Social de la Prefectură şi cu ocazia desfăşurării şedinţelor Consiliului Director şi Biroului Permanent Central, ocazie când au fost prezentate propuneri pentru îmbunătăţirea vieţii pensionarilor militari , dar şi pentru acţiunea în faţa factorilor de decizie din Parlament , Guvern şi M.Ap.N.

S-a vorbit despre solidaritate şi camaraderie, dar şi de impactul unor măsuri guvernamentale ce viciază negativ viaţa rezerviştilor care nu trebuie marginalizaţi, ci priviţi şi folosiţi ca o sursă valorică acumulată în decenii şi necesară tinerei generaţii şi acestor vremuri extrem de complicate. Totodată, a fost adresat şi un gând de apreciere pentru veteranii care prin eroismul şi jertfa lor sunt pilde de urmat de către toţi aceia care mai cred în Patrie, patriotism, jertfă.

Au fost nominalizate un mare număr de activități desfășurate pentru conturarea imaginii filialei în spiritul devizei Patrie – Onoare – Demnitate.

Materialul a subliniat toate componentele asociației, inclusiv cultură, sport, turism, ba chiar despre sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, formulându-se multe propuneri de competență ministerială și guvernamentală.

Lucrările ședinței s-a terminat cu aprobarea bilanțului anual de venituri și cheltuieli, al comisiei de cenzori, bilanțul CAR, măsuri organizatorice în structurile de conducere și acordarea titlului și Diplomei de Onoare d-lui Dan Dumitrana.

Dumitru VATAU