Revine în actualitate curăţarea păşunilor naturale

La sfîrşitul săptămînii trecute, am constatatat că gospodarii satelor de pe Valea Someşului Mic au demarat cea mai urgentă lucrare de sezon: curăţarea şi întreţinerea păşunilor naturale. Încă de la primele ore ale dimineţii, în ciuda temeperaturilor scăzute (în unele locuri a fost chiar şi minus 5 grade!) deţinătorii de animele au ieşit în hotar. Am zăbovit mai mult în comuna Bonţida, unde trăiesc mulţi crescători de bovine şi ovine şi unde această importantă lucrare de sezon a început de cîteva zile. După cum ne spunea Emil Cârhaţ, primarul comunei Bonţida, pe raza celor patru sate din comună se găsesc 1.200 hectare de păşuni. O suprafaţă destul de mare, care necesită şi o forţă de muncă pe măsură. În ciuda faptului că pe crestele dealurilor din împrejurimi am mai văzut pete de zăpadă, oamenii au adunat gunoaiele şi crengile uscate de pe suprafeţele destinate păşunatului, în multe locuri acestea fiind aprinse, deşi pompierii interzic cu desăvîrşire acest lucru. Chiar şi pe marginea drumului naţional Cluj-Napoca – Dej am observat fum pe păşuni. Dacă tot vorbeam de comuna Bonţida, să spunem că cei mai harnici crescători de animale se dovedesc în această perioadă deţinătorii de vaci şi ovine din satul Răscruci (unde există şi o puternică asociaţie agricolă cu profil zootehnic), dar şi gospodarii din localităţile Coasta şi Tăuşeni, care au ieşit la curăţarea păşunilor naturale. Acolo s-a şi fertilizat terenul cu gunoi de grajd, aşa cum făceau crescătorii de animale pe vremuri. Între timp au apărut îngrăşămintele chimice, dar necazul este că oamenii de la sate nu prea dispun de posibilităţi financiare ca să le cumpere, aşa că tot la tradiţionalul gunoi de grajd se apelează. Mergînd spre Gherla, am văzut grupuri de oameni şi pe păşunile naturale de pe raza comunei Iclod, unde zootehnia are vechi tradiţii. Cel mai mare efectiv de vaci şi oi se află în satul Orman, unde în week-end-ul trecut oamenii au curăţat păşunilor.

În ambele comune, primăria sprijină crescătorii de animale, iar prin grija administraţiilor locale se amenajează şi fîntînile de pe păşunile naturale. Probabil va urma şi punerea la punct a drumurilor ce duc spre păşuni, dar în multe locuri terenul este moale şi nu se poate intra cu utilaje la reparatul carosabilului.

SZEKELY Csaba