Reţeta Apostu

Întîlniri ascunse cu oamenii de afaceri la etajul 5 din  parking-ul primăriei şi în alte parcări din oraş, utilizarea a 17 telefoane mobile cu cartelă, de pe care discuta cu oameni de afaceri şi folosirea cabinetului de avocatură al soţiei pentru a masca urma banililor din mită sînt numai cîteva dintre metodele pe care procurorii susţin că le-a folosit Sorin Apostu pentru a nu fi prins că face ilegalităţi.

Curtea de Apel Cluj a făcut publică ieri motivarea măsurii arestării luată împotriva primarului Sorin Apostu în 11 noiembrie a.c. pentru luare de mită. Documentul are nu mai puţin de 63 de pagini şi prezintă motivele care au făcut ca Apostu să fie trimis după gratii, precum şi o parte dintre faptele de corupţie pe care le-ar fi făcut edilul.

Conform încheierii Curţii de Apel Cluj prin care s-a dispus măsura arestării, Apostu a fost privat de libertate din trei motive: a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea şi alterarea mijloacelor de probă; pregăteşte săvîrşirea unei noi infracţiuni, lăsarea sa în libertate ar prezenta  un pericol concret pentru ordinea publică.

Cum a încercat să zădărnicească aflarea adevărului
Unul dintre elementele care a stat la baza arestării edilului este legat de faptul că primarul a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea şi alterarea mijloacelor de probă. În motivarea Curţii de Apel Cluj se arată că faptele de corupţie comise le-a disimulat printr-o metodă ingenioasă al cărei scop era crearea unei aparenţe de legalitate  prin încheierea unor contracte de consultanţă juridică  între cabinetul de avocatură al soţiei sale, Monica Apostu, şi diferite societăţi comerciale, precum SC Grup Frarom, administrată de Aspazia Droniuc, S.C. Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A.,  administrată de Călin Stoia. Aceste societăţi, se arată în motivare, aveau diverse contracte şi servicii cu Primăria municipiului Cluj–Napoca. Anchetatorii susţin că din actele Cabinetului de avocatură al Monicăi Apostu a reieşit că, singurii „clienţi” ai acesteia sînt societăţile comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca.

“Analiza activităţii zilnice a învinuitei Monica Apostu, aşa cum  rezultă ea din probaţiunea dosarului, cu referire la interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curţii de Apel Cluj, duce la concluzia clară că aceasta nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice. Astfel, pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru cîteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, Monica Apostu nu a avut întîlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întîlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor’’, se arată în motivare.

Investigatorii au scos la iveală faptul că folosirea biroului de avocat a soţiei sale ca metodă de a ascunde faptele a fost o soluţie mai nouă la care a apelat primarul. Aceştia susţin că iniţial primarul a înfiinţat firma Toralex SRL, care avea ca unic asociat pe socrul său Vasile Stănescu., iar jurist era Monica Apostu.

“De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienţi ai firmei au fost societăţile OMV Petrom România, SC Carrefour  România SA, M.  F. P., firme care, în perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani în conturile societăţii Toralex. Aceste plăţi, totalizînd 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, OMV cu înfiinţarea a 4 staţii de vînzare carburanţi, iar Carrefour cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj-Napoca’’, se arată în motivare.

În documentul instanţei de apel clujene se mai dezvăluie că Sorin Apostu, pentru a ascunde urmele faptelor sale,  utiliza mai multe  telefoane şi  cartele telefonice. Astfel, cu ocazia percheziţiilor au fost găsite  17 telefoane mobile si mai multe cartele pe care Apostu le folosea tocmai pentru a ascunde conţinutul acestor convorbiri şi a nu putea fi depistat ca utilizator de telefonie  mobilă. Mai mult, în mod frecvent, pentru a nu putea fi interceptat telefonic, apela la  serviciile unui specialist pentru „upgradarea” telefonului său şi pentru schimbarea IMEI-ului acestuia.

Potrivit motivării, Apostu mergea în vacanţe exotice împreună cu oameni de afaceri care au în derulare contracte cu primăria, deplasări pe care încerca să le ascundă, plecînd separat de membrii familiei sale, cu avioane diferite, fără bagaje, pentru a nu atrage atenţia. O astfel de vacanţă a avut loc în octombrie 2011 în Dubai, alături de familia lui Simion Mureşan, patronul Electrogrup SA, societate care derulează cu Primăria un contract încheiat în anul 2010, în valoare de 1.000.000 de euro. De asemenea, se precizează că Sorin Apostu a stabilit “întîlniri conspirative cu învinuiţii din dosar”, acestea avînd loc în parking-ul Primăriei municipiului Cluj Napoca, la etajul 5, locaţie aflată în afara oricărui control al autorităţilor, iar pentru emiterea ordinelor de începere a lucrărilor de reabilitări de drumuri solicita prezenţa administratorului societăţii Kiat Group (cea care realizează lucrările în baza contractului încheiat cu Primăria Cluj Napoca) la domiciliul său, întîlniri la fel de “conspirative”.

Instanţa Curţii de Apel a reţinut că aspectele arătate mai sus “conduc fără echivoc la  conturarea unor elemente de  clandestinitate, ascundere, disimulare specifice comiterii infracţiunilor  de corupţie’’. “Calitatea funcţiei de primar al Clujului implicit conferă şi notorietate publică astfel că, totodată această funcţie i-a permis şi i-a facilitat să intre în contact cu mai multe persoane din diverse medii, inclusiv de afaceri, aşa cum s-a arătat mai sus, astfel că lăsarea sa în libertate poate avea consecinţa pericolului influenţării acestor persoane, precum şi a altora, în ipoteza solicitării lor în calitate de martori în sensul descurajării acestora de a oferi relaţiile necesare organelor judiciare’’, a explicat judecătorul.

Apostu se pregătea să comită o nouă infracţiune
Un alt motiv care a sta la baza arestării primarului a fost legat de faptul că acesta pregătea să comită o nouă infracţiune de luare mită.

În sentinţă se arată că Apostu ar fi convenit deja cu Aspazia Droniuc s-o ajute ca societatea acesteia, SC Grup Frarom SRL să obţină un nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj-Napoca pentru anul 2012. ”Astfel inculpatul i-a spus telefonic învinuitei  că totul va fi ok, vom merge în continuare ca şi pînă acum”, au invocat anchetatorii.

Apostu-pericol concret pentru ordinea publică
Ultimul element pe care instanţa la reţinut în vederea luării măsurii aretsării în cazul lui Apostu constă în faptul că acesta, lăsat în libertate, ar prezinta un pericol concret pentru ordinea publică.

“Ca urmare a derulării activităţii infracţionale a inculpatului  Sorin Apostu în virtutea funcţiei publice pe care o deţine, cea de primar  al  municipiului Cluj-Napoca un important oraş din România, s-a adus atingere implicit nu numai imaginii instituţiei pe care acesta o conduce şi o reprezintă, ci şi o perturbare a activităţii Primăriei, existînd  indicii şi probe temeinice – care deja au fost menţionate ca aceste activităţi nu s-au derulat în concordanţă cu dispoziţiile legale în speţă, încheierea şi derularea unor contracte de  licitaţii. Mai mult, pentru obţinerea unor  asemenea  contracte  s-a recurs la remiterea ilegală către inculpatul Sorin Apostu,  prin intermediul firmei de avocatura al soţiei sale  a unor sume de bani, în speţă  suma totală de 95.000 de euro, ceea ce denota un pericol social concret sporit  care  periclitează  negativ în mod evident derularea raporturilor juridice şi sociale, încălcînd drepturile şi libertăţile cetăţenilor din municipiul Cluj-Napoca, şi care generează în final o gravă perturbare a ordinii publice , fiind deci îndeplinita cerinţa atît a textului art. 148 lit. f C.p.p.  cît şi a jurisprudenţei CEDO în  acest sens’’, a motivat magistratul.

De unde au venit banii
În motivarea Curţiide Apel Cluj sînt descrise şi contractele atribuite de municipalitate unor firme de pe urma cărora Apostu ar fi luat bani. Astfel, unul dintre aceste contracte a avut ca obiect asigurarea parcului auto al RATUC, precum şi al autovehiculelor din dotarea celorlalte regii aflate în subordinea Consiliului Local Cluj. Intermediarul acestor afaceri a fost societatea Grup Frarom, reprezentată de Aspazia Droniuc.

“Pentru anii 2009, 2010 şi 2011, primarul municipiului Cluj Napoca Sorin Apostua dispus asigurarea întregului parc auto propriu, precum şi autovehiculele din cadrul regiilor primăriei (R.A.T.U.C., R.A.D.P., R.A.J.A.C.), prin încheierea unui contract cu acelaşi agent de asigurări, S.C. Grup Frarom S.R.L. Cluj Napoca, reprezentată de Aspazia Droniuc.

În perioada imediat următoare de la încheierea primului contract, societatea Grup Frarom a început să plătească, lunar sau aproape lunar, sume de bani, în contul Cabinetului de avocatură A. M.U.. Astfel, în perioada aprilie 2009–octombrie 2011, societatea a efectuat plăţi în valoare totală de 208.936 lei (echivalent a cca. 50.000 euro), această prestaţie avînd la bază supraevaluarea  poliţelor de asigurare RCA şi CASCO. Spre exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridică, în medie, pe piaţa asigurărilor, la suma de 550 lei. În cazul unui autoturism identic, asigurat de Primăria municipiului Cluj Napoca, pentru anul 2011, prin societatea F., prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei (deşi plata este efectuată integral şi în avans).

Esenţial este faptul că, pentru aceste sume de bani, făptuitoarea A. M.U. nu a desfăşurat nicio activitate juridică sau de altă natură, care să justifice prestaţiile financiare primite’’, au explicat anchetatorii.

O altă afacere fructuoasă a fost cea privind salubrizarea oraşului. Licitaţia a fost făcută în cursul anului 2010, iar societatea care şi-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a oraşului este Brantener Veres SA. Constractul a fost semnat cu primăria la data de 28.07.2010, pentru o perioadă de 8 ani.

“În perioada anterioară şi ulterioară semnării contractului, în contul Cabinetului de avocatură Monica Apostu au intrat, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentanţii acestei societăţi, fără nicio contraprestaţie din partea făptuitoarei. Astfel, în perioada aprilie 2010–august 2011, în contul cabinetului de avocatură a intrat suma totală de 188.760 lei (echivalent a cca. 45.000 euro), plătită de S.C. Total Trading Company S.R.L. Cluj Napoca (persoană juridică ce are calitatea de administrator al S.C. Compania de Salubrizare Brantner Veres S.A.). În schimbul acestor sume de bani, societatea de salubrizare are asigurată, din partea făptuitorului A. S., derularea fără probleme a contractului încheiat cu Primăria Cluj Napoca’’, se arată în sentinţă.

Un alt contract de acest tip a fost cel cu Electrogrup, reprezentată de Simion Mureşean, care viza închirierea a 300 de camere video de supraveghere a traficului rutier şi a obiectivelor de interes ale municipiului. Contractul, încheiat pentru o perioadă de 7 ani, se ridică la suma totală de 1.000.000 euro.

De asemenea, numai în anul 2011, societatea E. SA a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca, cu sprijinul lui Sorin Apostu 11 autorizaţii, avize, certificate de urbanism necesare în activitatea societăţii.

“Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, în cursul lunii august 2011, familia Apostu a „beneficiat” din partea SC Electrogrup de o vacanţă în Grecia petrecută la vila din Halkidiki, aparţinînd lui Simion Mureşan. (în perioada 16-27 august 2011), inclusiv contravaloarea biletelor de avion pe ruta Cluj – Bucureşti – Salonic şi retur, cazare la Hotel H. în Bucureşti în noaptea de 16/17 august 2011.  În cursul lunii septembrie 2011, Simion Mureşean, prin societatea sa, a achitat familiei Apostu contravaloarea unui weekend la Viena,  (în perioada 14-16 octombrie 2011), însemnînd contravaloarea cazării pentru 2 nopţi în Austria.  În cursul lunii octombrie 2011, Mureşean  a mai achitat o vacanţă pentru familia Apostu pe care aceştia, împreună cu copiii lor au petrecut-o în Dubai, în perioada 20-25 octombrie 2011, incluzînd bilete de avion pe ruta Cluj Napoca – Bucureşti – Dubai şi retur, cazare cu servicii complete. Valoarea celor trei vacanţe de care au beneficiat făptuitorii A. S. şi A. M.U. se ridică la suma de aproximativ 5.000 euro, constînd în bilete de avion, cazare, masă în străinătate’’,

Tot în şirul acestor afaceri se înscrie şi contractul pentru ,,Reparaţie, întreţinere, construire a drumurilor şi proiectare pentru acestea, de pe raza municipiului Cluj Napoca”. Licitaţia a avut loc în 2010, printre societăţile înscrise la licitaţie (14 în total), s-a aflat şi S.C. Kiat S.R.L. Bucureşti. În urma evaluărilor, aceasta a fost declarată cîştigătoare. În motivare se arată însă că în perioada liictaţiei Monica Apostu a avut numeroase contacte cu reprezentanţi ai societăţii Kiat, cabinetul său de avocatură fiind chiar „angajat” să reprezinte interesele firmei în ce priveşte relaţia cu terţii, inclusiv cu Primăria municipiului Cluj Napoca. “Între foloasele primite de A. S. din partea reprezentanţilor societăţii K. G. C. SRL, a fost stabilită şi achitarea contravalorii unui bilet de avion pe ruta Bucureşti – Tîrgu Mureş, la data de 15.05.2011, precum şi două nopţi de cazare în Bucureşti), toate în valoare de aproximativ 350 euro. De asemenea, la data de 9 octombrie 2011, reprezentanţii SC Kiat au achitat contravaloarea cumpărăturilor realizate de făptuitoarea Monica Apostu din magazine din Iulius Mall Cluj Napoca, a cărora valoare nu este încă stabilită’’, descriu oamenii legii.

Primarul Sorin Apostu mai este acuzat că a luat 50.000 de euro de la comercianţii de pepeni pentru emiterea unor autorizaţii de comercializare stradală. “În cursul anului 2011, Primăria municipiului Cluj-Napoca, prin persoana lui Sorin Apostu a emis autorizaţii de comercializare stradală a producătorilor agricoli. Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că, pentru emiterea acestor autorizaţii, Apostu percepe “taxe” în bani şi produse de la S.M., asociat al S.C. C. A. A. I. E. SRL D., jud. Dolj reprezentantul producătorilor agricoli. Astfel, s-a stabilit că acesta din urmă colectează de la fiecare producător suma de 4.000 de euro pentru fiecare locaţie pentru care i se alocă autorizaţie, sumele colectate, alături de produse agricole, fiind remise lui A. S. În acest sens, se arată că, la data de 16.06.2011, Primăria municipiului Cluj Napoca sub semnătura lui Sorin Apostu a eliberat, pentru anul 2011, un număr de 26 autorizaţii de comercializare stradală (în principal pentru pepeni). Înainte de emiterea acestor autorizaţii, cît şi în perioada următoare reprezentantul producătorilor agricoli l-a contactat pe Sorin Apostu telefonic, în repetate rînduri şi s-a deplasat la locuinţa acestuia. Suspiciunile privind existenţa faptelor de corupţie sînt întărite de faptul că “vizitele” reprezentantului producătorilor agricoli sînt la ore foarte tîrzii, întotdeauna în intervalul 23.30 – 24.00, noaptea, cînd acesta intră cu maşina proprie în curtea şi garajul primarului, în timp ce primarul supraveghează din maşina sa, parcată pe stradă, derularea “vizitei”. De asemenea, actele premergătoare efectuate în cauză au surprins deplasări nocturne ale făptuitorului Sorin Apostu în locurile unde se vindeau pepeni, deplasări care au avut loc invariabil la ore foarte tîrzii, spre miezul nopţii’’, se arată în motivare. Anchetatorii susţin că primarul ar fi primit de la reprezentantul comercianţilor de pepeni suma de 50.000 euro.

În dosarul în care Sorin Apostu este cercetat pentru luare de mită mai este arestat şi Călin Stoia, reprezentant al companiei Brantner Veres. Procurorii DNA Cluj arată în propunerea de arestare a omului de afaceri Călin Stoia că acesta pregătea săvîrşirea de noi infracţiuni de corupţie, inclusiv urma să intervină la persoane din anturajul Guvernului, pentru alocarea de bani în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri.

“Astfel, în cadrul discuţiilor purtate la datele 25 şi 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din judeţul Argeş, inculpatul Călin Stoia îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri. Pentru această intervenţie, inculpatul Călin Stoia pretinde remiterea unui procent de zece la sută din suma alocată de la Guvern’’, se menţionează în motivarea instanţei.

Într-o discuţie telefonică a lui Stoia cu un om de afaceri, interceptată de  SRI, se vorbeşte despre “prima tranşă e de 500 mii’’ şi comisioane de 10%.

C.PURIŞ