Reputatul istoric Ioan Scurtu intervine în cazul Octavian Goga: „Negaționiștii de astăzi vor să șteargă cu buretele opera „Poetului pătimirii noastre”

Reputatul istoric Ioan Scurtu, specialist în istoria contemporană și coordonator al vastei lucrări „Ideologie și formații de dreapta în România”, intervine tranșant în dezbaterea privind cazul „Octavian Goga”.

Specialist în istoria partidelor politice și a regimurilor totalitare, profesorul Ioan Scurtu explică de ce etichetarea unor simboluri precum Octavian Goga drept „fasciști” reprezintă o reluare a campaniilor staliniste din anii ’50. Reacția dată de cunoscutul istoric prezintă concluzia unui expert care a documentat timp de decenii evoluția totalitarismului.

„Pe fondul crizei economice, sociale și politice din România „unii” recurg la diversiuni.

În ultimul timp s-a cam renunțat la „pericolul rusesc”, văzând că Rusia nu poate înfrânge Ucraina cu care se luptă de patru ani, și nici vorbă nu poate fi de a invada alte  state, precum România.

Ca urmare s-a inventat „pericolul fascist”. Numai că respectivii nu știu ce înseamnă fascist. Dacă ar fi citit (sau măcar răsfoit) cele șapte volume întitulate „Ideologie și formații de dreapta în România” , coordonate  de mine și publicate de Institutul Național pentru studiul Totalitarismului”, ar fi aflat că în România nu a existat fascism.

În campania lor împotriva valorilor naționale, au inclus în rândul „fasciștilor” și  „antisemiților”  au inclus personalități precum Mihail Kogălniceanu, N. Iorga, Mircea Eliade.

De fapt, ei reiau campania  din 1948 și începutul anilor 1950 (când România era ocupată de armata sovietică) prin care au fost eliminate din Academia RPR  personlități marcante ale științei și culturii naționale.

Între aceștia și Octavian Goga pentru că ar fi fost „fascist”. De fapt, pentru actualii neostaliniști și neorolleriști urmăresc să „șteargă cu buretele” opera literară a lui Goga – „Poetul  pătimirii noastre”,  al românilor sub  stăpânirea maghiară,  și contribuția sa la Unirea Transilvaniei cu România, precum și  la consolidarea statului național român.

Documentele arată că după 1930, Octavian Goga a fost apropiat de regele Carol al II-lea, la sugestia căruia a părăsit Partdul Poprului condus de mareșalul Averescu și a înființat Partidul Național Agrar, care în 1935 a fuzional cu LANC condusă de A.C. Cuza, constituind Partidul Național Creștin. În concepția regelui,  acest partid trebuia să câștige electoratul partidului „Totul pentru Țară” (titulatură sub care activa Mișcarea Legionară, aflată în ascensiune). În decembrie 1937, Octavian Goga a fost chemat la putere tocmai pentru a contrabalansa extrema dreaptă reprezentată de Corneliu Zelea Codreanu. După 44 de zile, guvernul Goga a fost înlăturat și Carol al II-lea a instaurat regimul de autoritate monarhică. 

Negaționiștii de astăzi nu vor ca românii și în special tinerii să cunoască istoria întemeiată pe documente. La presiunea lor, Istoria românilor  a fost scoasă din liceu, iar  unele edituri publică tot felul de elucubrații despre trecutul poporului român.  Acum se răfuiesc cu numele de străzi  și de instituții  în numele „corectitudnii politice”. 

Eu am publicat mai multe studii despre perioada interbelică în care m-am referit la contribuția evreilor la știința și cultura românească, la colaborarea între evrei și români (inclusiv a lui Octavian Goga în consiliile de administrație ale unor bănci și mari întreprinderi industriale).

 În  volumele „Povestiri adevărate. Memorii”, „Martor la impunerea, evoluția și prăbușirea regimului socialist totalitar din România. (1957 – 1989)” și  „Istoria de după 1989 prin experiența unui istoric”, publicate la Editura Junimea din Iași, am prezentat și relațiile mele cu colegi și personalități ai comunităților evreiești,  precum și politica României față de Statul Israel.

Cu deosebită stimă, 

Ioan Scurtu