Republica Moldova – între Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală

Nezavisimaia Gazeta

Uniunea Vamală, care reuneşte Rusia, Belarus şi Kazahstan, va începe să funcţioneze de la 1 ianuarie şi va deveni o problemă pentru ţările din CSI care nu vor face parte din ea, între care Ucraina şi Republica Moldova: în zona liberei circulaţii de oameni şi mărfuri, la care au visat timp de 20 de ani multe state din CSI, vor fi admise într-o perspectivă apropiată doar “mărfurile noastre”, iar într-o perspectivă mai îndelungată – doar “oamenii noştri”.

Faptul că produsele ucrainene, de exemplu, ar putea fi întîrziate la graniţele ruseşti, care vor reprezenta de acum încolo şi graniţele Uniunii Vamale, a fost adus la cunoştinţa Kievului de mai multă vreme chiar de premierul rus Vladimir Putin. În acelaşi timp, Putin a subliniat că nimic nu împiedică ţara vecină să se ralieze Uniunii Vamale, pentru a putea beneficia de preţuri la gaz egale cu cele practicate în cazul Republicii Belarus.

În ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, deocamdată acest subiect nu a fost discutat în cadrul Uniunii Vamale. Cu toate acestea, în viitorul apropiat se aşteaptă un exod al muncitorilor străini din Europa. “UE are două obiective: primul – acordarea de ajutor pentru readucerea cetăţenilor în patrie, iar al doilea – informarea corectă cu privire la migraţie”. Însă, cetăţenii moldoveni care vor reveni în patrie vor căuta de lucru şi nu vor găsi, orientîndu-se, în marea lor majoritate, spre Rusia, la fel ca mulţi dintre ucraineni, care în condiţiile crizei din UE ar putea fi disponibilizaţi din ţările europene.

Acest flux de muncitori imigranţi va trebui controlat cumva. La acest lucru s-au gîndit deja kîrgîzii şi tadjicii, care şi-au exprimat la rîndul lor dorinţa de a se ralia la Uniunea Vamală. În cazul Republicii Moldova însă există puţine şanse ca puterea de la Chişinău să decidă ralierea la Uniunea Vamală: republica şi-a proclamat demult cursul pentru aderarea la UE, curs susţinut de majoritatea partidelor importante din ţară.