Regres pe piața imobiliară clujeană

Numărul tranzacţiilor cu apartamente s-a majorat cu 11% anul trecut în Bucureşti în timp ce suprafaţa autorizată a proiectelor rezidenţiale a înregistrat o creştere de 21%, însă în celelalte orașe mari din țară cererea pe piaţa rezidenţială a marcat scăderi de 10%, tendinţă observată şi în ceea ce priveşte suprafaţa autorizată, care s-a redus la 9,3 milioane de metri pătraţi.

Conform unui studiu efectuat de compania de consultanţă imobiliară şi management al investiţiilor Colliers, cele mai importante scăderi de vânzări s-au înregistrat în Iaşi (cu 21%) şi în Cluj-Napoca (cu 18%), unde şi suprafaţa autorizată pentru noi proiecte rezidenţiale a scăzut cu 7% şi, respectiv, 6%, până la circa 520.000 de metri pătraţi în Iaşi şi circa 570.000 de metri pătraţi în Cluj-Napoca, care rămâne cel oraşul cu cele mai scumpe imobile din ţară.
În judeţul Ilfov, vânzările de apartamente au scăzut cu 5%, iar suprafaţa autorizată cu 7%, până la 1,3 milioane metri pătraţi, dar, chiar şi aşa, Capitala împreună cu judeţul Ilfov au generat 37% dintre tranzacţiile cu apartamente din 2022 şi 30% din suprafaţa autorizată în proiecte rezidenţiale la nivel naţional.

Evoluţia divergentă între Bucureşti şi restul ţării continuă şi în 2023, vânzările de apartamente din luna ianuarie a acestui an înregistrând o scădere semnificativă în marile oraşe, cu excepţia Capitalei. La nivel naţional, s-a observat că sunt cu 20% mai puţine tranzacţii, comparativ cu începutul anului trecut, iar creşterea dobânzilor va avea ca efect o încetinire considerabilă pentru piaţa rezidenţială, cererea continuând să se ajusteze într-un ritm mai accelerat decât oferta. Astfel, prima lună din an a adus o scădere a vânzărilor cu 27%. Timişoara şi Cluj-Napoca au dat tonul, cu scăderi de 47% şi respectiv 46%, în timp ce în Iaşi scăderea numărului de tranzacţii a fost de 20%, comparativ cu ianuarie 2021.
Având în vedere că preţurile au continuat să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcţii şi al condiţiilor economice prezente, studiul relevă un interes în creştere al românilor pentru o locuinţă închiriată, chiar dacă dorinţa de a deveni proprietari se menţine în continuare ridicată.

Imobile construite exclusiv pentru închiriere
Un studiu recent realizat de Unlock Research arată că 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani din marile oraşe locuiesc cu chirie, iar în rândul populaţiei de 18-24 ani, proporţia celor care stau în chirie se dublează. Ca urmare a acestei situații mai mulți dezvoltatori şi investitori au intenția de a construi ansambluri destinate exclusiv închirierii.

La nivel naţional, intenţia de a cumpăra o locuinţă în următorul an se menţine însă ridicată, 44% dintre respondenţi dorind să facă o astfel de achiziţie până la finalul anului. Totuşi, numărul celor care locuiesc în prezent cu chirie şi au în plan să-şi cumpere o casă este în uşoară scădere faţă de anul trecut, când puţin peste 50% doreau să facă acest pas. În Bucureşti, intenţia de cumpărare se menţine uşor peste 50%, în timp ce în oraşele mari este de aproximativ 35%.