Rectorii a patru universităţi solicită „transparenţă şi predictibilitate pentru cercetarea românească”

Rectorii celor mai mari universităţi din ţară se declară profund îngrijoraţi de modul în care conducerea Ministerului Cercetării şi Inovării intenţionează să schimbe componenţa, atribuţiile şi modalitatea de funcţionare a consiliilor consultative.

Într-o declaraţie comună, rectorul Universităţii din Bucureşti – prof. dr. Mircea Dumitru, al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – acad. prof. Ioan Aurel Pop, al Universităţii de Vest din Timişoara – prof. dr. Marilen Pirtea, şi al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi – prof. dr. Tudorel Toader solicită „transparenţă şi predictibilitate pentru cercetarea românească”.

„Ne arătăm profunda îngrijorare faţă de modul în care conducerea Ministerului Cercetării şi Inovării intenţionează să schimbe componenţa, atribuţiile şi modalitatea de funcţionare a consiliilor consultative, aşa cum anunţă în adresele trimise preşedinţilor acestora. Atragem atenţia asupra faptului că toate aceste consilii au fost constituite în urma unor ample procese de consultare a comunităţii ştiinţifice din ţară şi diaspora, derulate respectând principiile transparenţei, meritocraţiei şi al integrităţii. Membrii consiliilor consultative sunt cercetători cu reputaţie nu doar în ţară. Mulţi dintre aceştia reprezintă elite ale cercetării internaţionale. Mai mult, rolul acestor consilii este esenţial în acest moment, într-o perioadă în care activitatea de cercetare şi comunitatea ştiinţifică se confruntă cu multiple probleme ce ţin nu doar de finanţare, dar şi de alinierea la practicile comunităţii internaţionale” – arată rectorii celor patru universităţi.

Aceştia atrag atenţia că orice schimbare a componenţei şi atribuţiilor acestor consilii, fără o consultare amplă a comunităţii, „riscă să anuleze orice efort făcut în ultimul an, de recredibilizare şi de consolidare a comunităţii ştiinţifice româneşti”.

Apreciind că, la fel ca şi sistemul de educaţie, cercetarea „are nevoie de coerenţă şi predictibilitate”, rectorii celor patru universităţi fac apel la menţinerea acestor principii „esenţiale în întreaga activitate a Ministerului Cercetării şi Inovării” şi solicită alocarea unui buget „relevant pentru activitatea de cercetare, care să ducă la respectarea angajamentelor naţionale referitoare la finanţarea cercetării – 1% din PIB, buget public”.

Cei patru rectori consideră, totodată, că separarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în două instituţii distincte „poate duce la crearea şi amplificarea unor probleme în ceea ce priveşte activitatea de cercetare din universităţi”. De aceea, solicită celor doi miniştri, Pavel Năstase, ministru al Educaţiei, şi Şerban Valeca, ministru al Cercetării, să colaboreze strâns, „astfel încât susţinerea cercetării din universităţi să reprezinte o prioritate reală la nivelul ambelor instituţii”. „La momentul actual, activitatea de cercetare la nivelul universităţilor este subfinanţată, în condiţiile în care comunităţile academice reprezintă un adevărat potenţial în inovare şi dezvoltare” – consideră cei patru rectori.

Aceştia îşi exprimă totodată îngrijorarea faţă de informaţiile „care circulă tot mai frecvent, referitoare la reorganizarea sau desfiinţarea UEFISCDI”. „Considerăm că, de-a lungul timpului, instituţia a derulat într-o manieră transparentă şi responsabilă programele de finanţare a cercetării. De aceea, solicităm celor doi miniştri să păstreze actuala formulă de gestionare a mecanismelor de finanţare, internă şi externă, a cercetării româneşti. Suntem convinşi că o societate nu poate evolua decât prin educaţie şi, implicit, prin inovare. Pentru aceasta, România are nevoie de responsabilitate, transparenţă şi predictibilitate în guvernanţa sistemelor de educaţie şi cercetare, pe care le susţinem negreşit” – arată rectorii celor patru universităţi.

M. T.