Recomandări pentru sărbători: Moderaţie alimentară şi mişcare

„În perioada Paştelui se declanşează sau se agravează, în special, problemele digestive, dar se pot acutiza sau agrava şi patologiile cronice, asociate, ale persoanelor respective. Astfel, se poate ajunge pînă la dublarea numărului de pacienţi cu probleme digestive, comparativ cu alte intervale de timp din an. De aceea recomandăm prudenţă sporită persoanelor cu patologie hepatică (steatoză hepatică, hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică sau coledociană), sau digestivă (gastrită, ulcer gastric sau duodenal, pancreatite), dar şi persoanelor cu afecţiuni cronice – diabet zaharat, hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC în istoric. Un risc mare pentru afecţiuni de sănătate îl prezintă copiii, vîrstnicii sau gravidele”, avertizează, într-un comunicat remis presei, dr. Luminiţa Florea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul centrului ProVita.

Paştele vine, de obicei, după o perioadă prelungită de post, ce reprezintă, din punct de vedere alimentar, o dietă prin excelenţă vegetariană, cu un caracter de cruţare hepatică, adică pune în repaus secreţia biliară şi funcţia hepatică. Meniul de sărbătoare tradiţional este însă bogat în grăsimi animale, gălbenuş de ou, grăsimi din lapte, procesate sub formă de smîntînă/ frişcă şi diverse combinaţii sub formă de friptură, prăjeli, drob, prăjituri. Apariţia bruscă a acestor alimente coleretice (intens stimulante ale secreţiei biliare) duce la o agresiune hepatică şi, în funcţie de sensibilitatea fiecărui organism, produce acutizări sau complicaţii ale diferitelor afecţiuni existente.

Pentru a evita problemele de sănătate, doctorul ne recomandă să introducem treptat alimentele de origine animală, după o perioadă de post. De asemenea, este important să combinăm corect alimentele: produsele tradiţionale – precum carnea de miel, drobul sau ouăle – să fie întotdeauna acompaniate de cît mai multe vegetale şi în special legume de sezon (proaspete, în salate, la grătar sau la cuptor). Încercaţi să gătiţi alimentele, pe cît posibil, dietetic: la cuptor, abur, la grătar, prin fierbere, şi evitaţi prăjelile sau alimentele cu un conţinut mare de grăsimi animale sau uleiuri.

În concluzie, sărbătorile pascale trebuie să se caracterizeze prin mese fără excese de alimente din punct de vedere cantitativ sau caloric, un consum mic sau moderat de alcool şi mişcare între mese, pentru o digestie optimă. Mai mult, trebuie să continuăm să ducem un stil de viaţă sănătos şi după terminarea Paştelui, pentru a ne bucura din plin de sezonul cald.

„Odată cu trecerea de la iarna la primavară, este momentul unor schimbări în alimentaţie şi în stilul de viaţă în general. Trebuie să creştem randamentul metabolic şi să energizăm organismul prin înlocuirea alimentelor consistente din sezonul rece (combinaţii între proteine animale, glucide şi grăsimi) cu alimente vegetale specifice primăverii. Se impune astfel o detoxifiere şi o vitaminizare prin legume şi fructe. De asemenea, trebuie să facem cît mai multă mişcare în aer liber! Această activitate creşte oxigenarea la nivel muscular, iar efortul fizic devine de 2-3 ori mai eficient atunci cînd este realizat în natură” – îndeamnă dr. Luminiţa Florea.